„Éljen Tőkés László! Szabadság!” – mesajul scris, acum 26 de ani, pe locul unde a început Revoluţia din 1989

În urmă cu 26 ani, pe 15 decembrie 1989, în faţa Bisericii Reformate din Timişoara s-a aprins o flacără. Aceasta a dus la căderea regimului Ceauşescu în România.

Timişorenii aflau de la posturile de televiziune maghiare şi sârbe şi prin intermediul emisiunilor în limba română de la Radio Europa Liberă şi Vocea Americii, de căderea comunismului în întreaga Europă. Pe acest fond, pe 15 decembrie 1989, pastorul reformat László Tőkés, care criticase de nenumărate ori regimul lui Ceauşescu, urma să fie evacuat de securitate.  Devenise un ghimpe pentru ei, mai ales că în vara anului 1989 a reuşit să dea un interviu incendiar unor reporteri canadieni veniţi pe ascuns la Timişoara. Interviul a fost difuzat în emisiunea Panorama de la Televiziunea Maghiară. 

În faţa biserciii reformate din Piaţa Maria au început să se adunce enoriaşii maghiari, pentru a-l apăra pe Tőkés, care primise ordin judecătoresc de evacuare. La slujba din 10 decembrie, pastorul şi-a anunţat credicioşii de acest lucru. Pe 14 decembrie, securitatea a spart toate gemurile din partea străzii principale.
 

Pe 15 decembrie seara, în jurul orei 20.00, în faţa bisericii, a oprit o Dacie neagră din care a coborât primarul de atunci al Timişoarei, Petru Moţ. Acesta a dorit să aibă un dialog cu Tőkés, însă a cerut să participe la discuţie şi patru martori dintre cei aflaţi afară. Ei aveau sarcina să transmită mesajul către mulţime. Printre aceştia s-a numărat şi jurnalistul Gazda Arpad.

„Am văzut că era lume multă adunată în stradă, venită să-l apere pe pastor. Ţin minte că aveam 20 de lumânări la mine, pe care le-am împărţit celor de acolo. Nu era încă un miting anti-regim sau anti-Ceauşescu, ci unul pro-Tőkés. La un moment dat, au venit şi mulţi români de la Biserica Baptistă. Atunci s-a cântat prima dată «Deşteaptă-te române>.... Primarul i-a promis lui Tőkés că rezolvă problema cu lemnele de foc, că se vor înlocui geamurile sparte de Securitate în zilele dinainte şi că soţia lui va avea parte de asistenţă medicală. Dar nu i-a putut promite nimic în cazul evacuării. Eu am fost desemnat să le transmit mesajul oamenilor în limba maghiară, iar Istvan Ion în limba română“, a spus Gazda.

Istvan Ion, unul din martorii discuţiei a spus oamenilor adunaţi în Piaţa Maria: „Oameni buni, aici primarul Petre Moţ şi Rotărescu au făcut nişte făgăduieli. Hai să le dăm şansa să demonstreze că au spus lucruri adevărate. De accea văr roagă şi domnul Tokes să mergeţi acasă. Dar mâine să veniţi să vedeţi dacă s-au ţinut de cuvânt. Dacă nu, fiecare să mai aducă şi mâine să veniţi să vedeţi dacă s-au ţinut de cuvânt. Dacă nu, fiecare să ma aducă şi un vecin, pentru că aici se întâmplă o nedreptate”.

„Duminică, pe 10 decembrie, László Tőkés a ţinut obişnuita slujbă din biserică, la care am participat şi eu. El i-a anunţat pe oameni că vineri, pe 15 decembrie, urma să fie evacuat şi le-a spus să vină şi ei în faţa bisericii. Luni, pe 11 decembrie, pastorul a fost chemat la Comitetul Judeţean de Partid şi a fost rugat să îşi anunţe enoriaşii că se schimbă data evacuării, urmând ca aceasta să aibă loc luni, 18 decembrie. László Tőkés nu avea însă cum să-i anunţe pe oameni că evacuarea se contramandase, pentru că slujbele se ţin doar duminică, iar 15 decembrie cădea într-o vineri. Sunt convins că se dorea evacuarea lui Tőkés după plecarea lui Ceauşescu în Iran, care era programată pe 17 decembrie. Unii au dorit ca dictatorul să fie plecat, iar la întoarcerea în ţară, pe aeroport, să nu mai fie aşteptat de nimeni. Dacă nu ieşea treaba, vina putea fi dată pe Tőkés şi pe unguri, fără probleme. Planurile lor a fost date peste cap“, a declarat medicul stomatolog Iosif Kabai, care era vecin şi prieten cu Tőkés.

Securitatea era în alertă. Pe 16 decembrie, s-au adunat în Piaţa Maria şi credincioşii de la Biserica Baptistă şi alţi cetăţeni timişoreni, numărul celor prezenţi fiind de peste 400 de persoane.

După-amiaza s-a strigat pentru prima dată ,,Jos Ceauşescu !” şi „Jos comunismul!”, demonstranţii s-au deplasat în diverse puncte ale Timişoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliţie şi Securitate pentru a dispersa mulţimea. Securitatea a trecut la reprimarea manifestanţilor, intrând în ei cu brutalitate. Demonstranţii au fost bătuţi şi arestaţi în aceeaşi noapte şi în dimineaţa următoare. Pe 17 decembrie 1989, Ceauşescu dă ordin să se deschidă focul împotriva manifestanţilor adunaţi în centru...

Firul evenimentelor care au dus la evacuarea lui Tőkés

László Tőkés este numit preot supleant la parohia reformată Timişoara, în 1986. Acesta s-a adresat Sinodului Bisericii Reformate, criticând sistematizarea satelor, şi a cerut să se construiască alte biserici în locul celor dărâmate. La începutul anului 1989, a trimis o scrisoare Uniunii Mondiale Reformate, prin care îşi arată nemulţumirea în această problemă.

Interviu cu Tőkés, vara anului 1989 FOTO www.romanianrevolutionfilm.eu
 

În luna martie, află că episcopul László Papp vrea să îl mute din Timişoara. Urmează suspendarea din funcţia de preot. Aproape 300 de enoriaşi semnează un protest împotriva îndepărtării lui Tőkés. Episcopul renunţă la suspedare, dar nu şi la mutarea lui de la Timişoara în judeţul Sălaj. Urmează o serie de şicane, blocări de conturi şi salarii, care îl pun în dificultate pe Tőkés. Este blocat şi telefonul. Postul de Radio Kosuth prezintă pe larg evoluţia evenimentelor de la biserica reformată.

Prietenul pastorului este omorât

Pe 28 august 1989, Departamentul Cultelor din Bucureşti retrage autorizaţia de profesare a preotului László Tőkés. Acesta refuză să se legitimeze în faţa sectoristul străzii Timotei Cipariu. Pe 11 septembrie, emisiunea Panorama, de la Televiziunea Maghiară, realizează un amplu reportaj despre László Tőkés. Ziua următoare, dispare inginerul Ernő Újvárossy, un prieten a lui Tőkés, iar cadavrul acestuia este găsit la Pădurea Verde. Acesta prezenta urme de violenţă.

Pastorul reformat este filat de Securitate FOTO www.romanianrevolutionfilm.eu
 

Pe 17 septembrie, Szuros Matyas, fostul ministru de externe al Ungariei, aflat în America, discută despre această problemă cu partenerii. La funerariile lui Újvárossy, László Tőkés spune că „asasinii se află printre noi, în mulţime”.

Judecătoria ordonă evacuarea

Eparhia Reformată Oradea îl cheamă în judecată pe László Tőkés, cerând evacuarea din locuinţa de serviciu, iar miliţia refuză să prelungească viza de flotant a preotului. Cei apropiaţi lui Tőkés sunt detaşaţi din Timişoara. Parlamentul maghiar adoptă o declaraţie de solidaritate cu Tőkés, însă Judecătoria Timişoara ordonă evacuarea acestuia. 

Pe 28 octombrie, în Gara de Nord este reţinut şi întors la Cluj Istvan Tőkés, tatăl lui László. La începutul lunii noiembrie, patru indivizi mascaţi năvălesc în locuinţa preotului, cu cuţite în mână. Norocul lui Tőkés a fost că a avut parte de musafiri, care au sărit în ajutorul său.
 

Pe 8 noiembrie 1989, Radio Europa Liberă transmite că ambasadorul român de la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe, pentru a i se prezenta procesul verbal al atacării lui László Tőkés în propria locuinţă. Pe 12 noiembrie, autori necunoscuţi sparg geamurile parohiei.

Misiunea secretă a reporterilor canadieni în Biserica Reformată din Timişoara FOTO: www.romanianrevolutionfilm.eu
 

Este acuzat de spionaj

Pe data de 20 noiembrie, după ce László Tőkés a dat un nou interviu pentru emisiunea Panorama, este condus la Miliţia Ecomică. Căpitanul Viorel Bucur îi prezintă chitanţa scrisă de Tőkés pentru preluarea sumei de 20.000 lei, care ar fi fost confiscată la graniţă. I se propun lui Tőkés două variante: În cazul în care a primit personal suma, aceasta  reprezintă contravaloarea unei activităţi de spionaj, pentru care poate face 15 ani de puşcărie. În cazul în care este vorba de o donaţie pentru biserică, este vorba de delapidare, pedepsită cu 7 ani de închisoare.

Din 20 noiembrie, miliţia şi securitatea legitimează fiecare cetăţean care intră în clădire. La începutul lunii decembrie, parohia ajunge sub blocadă totală. Chiar şi medicul care a dorit să o consulte pe soţia lui Tőkés, gravidă în luna a şaptea, a fost împiedicată să intre.
 

Pe 6 decembrie 1989, executorul judecătoresc Ioan Tami emite Somaţia nr. 2169, prin care i se pune în vedere lui Tőkés să elibereze locuinţa în termen de opt zile. Pe 10 decembrie, la slujba de duminică, László Tőkés îi anunţă pe enoriaşi de situaţie.

Somaţia primită de Tőkés de la executorul judecătoresc, publicată în cartea  „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul László Tőkés”, scrisă de Marius Mioc.

„După ce a refuzat să se mute la Mineu, Tőkés n-a mai primit salariu, dar el totuşi ţinea slujba. Îl ajuta comunitatea. În dimineaţa de 15 decembrie s-au adunat oameni. Se plimbau prin zonă, intrau în farmacie, ieşeau, intrau în alimentară, ieşeau. La un moment dat Tőkés a ieşit la geam şi atunci toţi cei care erau împrăştiaţi s-au adunat şi l-au întrebat dacă are nevoie de ceva. Blocada asupra bisericii reformate devenise aşa de puternică încât de la începutul lunii decembrie securiştii nu lăsau pe nimeni să intre la Tőkés. În 15 decembrie pe la amiază a apărut Denis Carry de la Ambasada Americană. Miliţienii care stăteau la poartă nu erau pregătiţi pentru aşa ceva. Diplomatul american nu a fost lăsat să intre, dar Tőkés a venit la uşă. Au discutat în engleză, în prezenţa miliţienilor...Pe la 9 sera a venit o şaină dispre strada Treboniu Laurean. S-a oprit în mijlocul mulţimii şi a ieşit din ea Rotărescu –preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste (organizaţie politică ceuşistă). Din partea cealaltă, pe jos, a apărut primarul Petre Moţ. Lumea era agitată, a început să huiduie. Tőkés a apărut la geam, observase că se întâmplă ceva afară. Cei doi m-au invitat şi pe mine şi încă cinci reprezentanţi ai celor din stradă să asistăm la convorbirea cu Tőkés. Am discutat în casa scărilor. Cei doi au făgăduit că se vor rezolva problemele lui Tokes în afara mutării la Mineu, pentru care nu au dat o promisiune clară. Noi prezenţi ca martori la această întâlnire  aveam sarcina să dispersăm lumea, să spunem că s-a ajuns la o înţelegere. Lui Tőkés i s-a cerut să spună mulţimii să plece acasă”, a povestit Gazda Arpad. 

Atacul final şi arestările

În 16 decembrie, seara, au avut loc confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine. S-au făcut numeroase arestări. După miezul nopţii, pe la ora 2.00, piaţa a fost evacuată şi închisă cu cordoane de miliţieni şi de scutieri de la trupele de Securitate. Tőkés, însoţit de soţie, de Kiss Pal, cumnatul soţiei pastorului, şi de Arpad Gazda au decis să se refugieze în biserică.

Se aştepta asaltul forţelor de ordine asupra clădirii. În timp ce trupele au spart uşa principală şi au năvălit în interior, cei patru au intrat pe un geam al bisericii din curtea interioară, folosind o scară.

„Când am urcat pe scară, am văzut o umbră de persoană care a strigat: «Stai că trag!». Am baricadat uşa cu un dulap, însă au reuşit să intre peste noi. Erau vreo 15 persoane, printre care şi Iosif Veverca, fostul şef al Miliţiei Timiş. Acesta lovea cu bastonul în palmă şi spunea: «De când aştept acest moment! Rugaţi-vă, pentru că e ultima data când o faceţi!». Am fost duşi la sediul Securităţii, unde am fost bătuţi zdravăn de plutonul care se ocupa de noi. Ni s-a spus să mergem la Budapesta dacă vrem Revoluţie. Am fost puşi pe burtă cu mâinile întinse în faţă. Dimineaţa, după audieri, pe 17 decembrie, am fost transferaţi la penitenciar, unde am stat până pe 20 decembrie, când i-au eliberat pe toţi cei arestaţi“, rememorează Gazda Arpad.

16 decembrie 1989

În după-amiaza zilei de 16 decembrie se întâmplă inevitabilul: pe la orele 16.00 -17.00 se adunaseră deja peste 400 de persoane. Sunt oprite două tramvaie. Un grup de tineri, printre care şi poetul Ion Monoran se urcă pe ele şi se strigă pentru prima oară “Jos Ceauşescu!”. 

O parte a mulţimii pleacă în diverse puncte ale Timişoarei pentru a aduna oameni la demonstraţie. O coloană se îndreaptă spre Căminele Studenţeşti. De aici, unii se vor îndrepta spre zonele industriale ale oraşului, iar alţii spre sediul Comitetului Judeţean PCR. Aici vor avea loc primele altercaţii cu autorităţile. Se vor opera primele arestări. Mulţimea se întoarce, într-un număr şi mai mare, în Piaţa Maria. 

Forţele de ordine sunt prezente. Au loc noi arestări. La scurt timp, cea mai mare parte a demonstranţilor pleacă în Piaţa Operei, centrul civic al oraşului. De acolo se merge înspre cele mai locuite zone ale Timişoarei. Se scandează: “Jos Ceauşescu!”, “Jos cizmarul!”, “Români veniţi cu noi!”. Acum se naşte drapelul Revoluţiei, tricolorul din care a fost decupată stema comunistă. Pe drum sunt distruse pancartele de propagandă care împânzeau oraşul. 

Citiţi şi:

Povestea interviului secret care a aprins flacăra Revoluţiei din Timişoara

FOTO Kilometrul zero al Revoluţiei din 1989. Asaltul asupra Bisericii Reformate din Timişoara

EXCLUSIV Spovedanie de securist. Radu Tinu, omul responsabil de filajul pastorului László Tőkés: „A fost o lucrare de Master Chef“

Omul celor două revoluţii: printre gloanţe, la Timişoara şi la Bucureşti