Alianţa Vestului încearcă să facă ceea ce Timişoara nu a putut singură. Niciun partid nu a avut preocupări reale pentru descentralizare
0Punctul 11 din Proclamaţia de la Timişoara a reprezentat un subiect tabu foarte mulţi ani. Acesta spunea: „Timişoara este hotărâtă să ia în serios şi să se foloseasca de principiul descentralizării economice şi administrative“.
“Unde-i unul, nu-i putere, unde-s patru, puterea creşte”, pare să fie sloganul primarilor din Alianţa Vestului, care şi-au unit forţele pentru un soi de descentralizare. Una care, dacă vor fi lăsaţi, le va permite să dezvolte mai uşor proiecte de intrastructură, să acceseze mai uşor fonduri europene pentru regiunile lor.
Liberalii Nicolae Robu, Emil Boc, Ilie Bolojan şi Gheorghe Falcă, primarii din Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea şi Arad, vor să se folosească de principiul subsidiarităţii şi de autonomia locală, în detrimentul ultracentralizării statului român.
Niciun partid politic (cu excepţia UDMR-ului) nu a avut vreo preocupare reală pentru descentralizare, deşi în urmă cu câţiva ani s-a încercat o dezbatere pe această temă.
În Timişoara, se vorbeşte însă de aproape 30 de ani de cât de nocivă e centralizarea şi care ar fi avantajele unor regiuni care s-ar putea autogospodări mai bine.
Primul semnal a fost trans de Societatea Timişoara, în 12 martie 1990, prin lansarea manifestului anti-comunist „Proclamaţia de la Timişoara”.
Cele mai cunoscute cerinţe erau la punctele 8 şi 11.
Prima cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securităţii să nu aibă dreptul de a lucra în funcţii publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive. Această interdicţie se numeşte lustraţie. Cei care au preluat puterea după Revoluţie au făcut tot posibilul să nu le stea în cale această lege. Şi au reuşit.
Punctul 11 a reprezentat un subiect tabu pentru foarte mulţi ani.
Acesta spunea: “Timişoara este hotărâtă să ia în serios şi să se foloseasca de principiul descentralizării economice şi administrative. S-a şi propus experimentarea în judeţul Timiş a unui model de economie de piaţă, pornind de la capacităţile sale puternice şi de la competenţa specialiştilor de care dispune…”. Textul a fost interpretat că Banatul vrea să se rupă de România, fiind lansate în fumigene în staţiul public, după modelul securistoid al anilor ’90.
„S-au făcut progrese mari. Erau vremuri în care nu se putea discuta despre acest subiect. În 1999-2000 am avut o platformă de discuţii, <Provincia>, iar Adrian Năstase, primul ministru de atunci, a cerut să fim încarceraţi. A fost dumnealui acolo până la urmă, prin hoţie. Noi am fi fost prin idei, că vrem să împărţim ţara. Centralizare este reală, regiunile bogate trebuie să dea ceva statului central, dar restul să rămână la noi, e munca noastră, şi vrem să ne dezvoltăm. Uite că nu avem centură. Am putea să o facem cu banii noştri. Nu să stăm cu mâna întinsă la Bucureşti. Ar trebui ca pe toate canalele să conştientizăm oamenii, să punem presiune pe politicieni - ăştia sunt, cu alţii nu putem defila deocamdată. Descentralizarea este foarte necesară. Ea crează locomotive de dezvoltare. Cum există Bavaria, care trage Germania, aşa ar putea să fie Banatul pentru România”, a spunea scriitorul Daniel Vighi, vicepreşedintele Societăţii Timişoara, în urmă cu doi ani.
Iată că cei patru primari vorbesc acum deschis despre necesitatea creări unor locomotive de dezvoltare.
Tot în 2016, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, era sceptic în ce priveşte aplicarea descentralizării şi regionalizării reale în România.
“Descentralizarea este o problemă politică care nu se poate rezolva deocamdată. Ea ţine de revizuirea Constituţiei. Ori nimeni, nici măcar în perioada USL, când aveau 75 la sută din voturi, nu are de gând să modifice fundamental Constituţia României, care ştim bine că are foarte multe lacune”, a spus Florian Mihalcea.
Diversiuni securiste de la Bucureşti
Liana Şerban, soţia autorului Proclamaţiei, George Şerban, care a murit în pe 31 decembrie 1998, a povestit despre consecinţele Proclamaţiei de la Timişoara. “Proclamaţia se dorea a fi un document programatic care să stabilească cadrul legal al desprinderii totale şi definitive de vechiul regim. Şi nu numai atât. Acesta a fost obiectivul prioritar. Trebuia distrusă legătura ocultă dintre exponenţii partidului şi Securităţii, care urmăreau menţinerea puterii. Nu s-a cerut pedepsirea lor, ci doar să stea departe de putere pentru câţiva ani”, a declarat Liana Şerban, într-un interviu acordat pentru Cotidianul.
Imediat după citirea Proclamaţiei de la Timişoara, de la Bucureşti a început şi dezinformarea venită pe canale securiste că Banatul urmăreşte secesiunea.
“Pe postul naţional de televiziune a apărut doar comentariul tendenţios care făcea referire la desprinderea Banatului de ţară. E mai puţin important să amintesc cum a reacţionat George la o astfel de manipulare grosieră. Eram profesoară de liceu, iar elevii au început să îmi povestească despre părinţi plecaţi cu maşina prin ţară şi care spuneau că au fost atacaţi cu pietre doar pentru că aveau număr de Timiş. Un elev mi-a povestit că tatăl său a suferit, fiind în deplasare la Piteşti, o criză de apendicită acută ce necesita o intervenţie de urgenţă, iar medicii l-au trimis să se opereze în Republica Banat”, a mai povestit Liana Şerban, pentru Cotidianul.
"Cei de la Bucureşti nu ne vor primi cu bucurie"
În 2012, când s-a înfiinţat, la Timişoara, organizaţia Liga Bănăţeană, Lucian Ristea, fost diplomat, angajat al Ambasadei României la Belgrad, specialist în relaţii internaţionale, atrăgea atenţia: “Am lucrat la Bucureşti şi vă atenţionez că cei de acolo nu ne vor primi cu bucurie. Nu vom avea covor roşu din partea lor. Nimeni nu va accepta un Banat cu tradiţie care doreşte să se afirme spre normalitate. Toată istoria Banatului a însemnat normalitate. Nu a fost o regiune oarecare şi nici nu va fi. Nu vrem să ne rupem de ţară. E bine ca această ligă să îşi propună să aducă acasă bănăţenii plecaţi. Nu am întâlnit niciunde în lume pe cineva plecat de aici şi să nu fie mândru că este bănăţean”, spunea, atunci, Lucian Ristea.
Puteţi să urmăriţi secvenţe dezbaterea Serii Bănăţene, din 2011, despre regionalizare. Invitaţi sunt Adrian Orza, viceprimarul Timişoarei, şi Nicolae Robu, pe atunci senator.
"Bucureştiul ne-a interzis!"
Puţină lume îşi mai aduce aminte că la începutul anilor ’90, Timişoara şi Arad au încecat să se asocieze într-o agenţie de dezvoltare regională, pentru a atrage mai uşor fonduri din Germania.
Consiliile Judeţene din Arad şi Timiş, primăriile din Arad şi Timişoara, camerele de comerţ, au iniţiat prima agenţie de dezvoltare economică regională din România.
„Întâmplarea a făcut să vină o delegaţie a landului Renania de Nord-Westfalia, care a venit aici să vadă cum se poate face o agenţie de dezvoltare economică regională. Preşedintele landului Renania de Nord-Westfalia era Johannes Rau, care a devenit apoi preşedintele Germaniei. Ei au făcut cea mai mare asistenţă economică şi umanitară din partea Germaniei. Până în 1999, au cheltuit peste 60 de milioane de mărci, numai în Banat. E o chestiune care nu se ştie. Consiliile Judeţene din Arad şi Timiş, primăriile din Arad şi Timişoara, camerele de comerţ, s-au asociat şi au iniţiat prima agenţie de dezvoltare economică regională din România. Dar Bucureştiul ne-a interzis! În 94-95, ei nu îşi imaginau că România va intra în Comunitatea Europeană, în NATO. Organizaţia ADR-Vest, prin care se implementează astăzi proiectele europene, s-a înfiinţat de abia în 1999”, a povestit Sergio Moraru, într-un interviu pentru Adevărul. Morariu, născut în Timişoara, dar emigrat în Germania, a revenit în anii 90, ca expert pe administraţie locală, din partea Guvernului German.
Timişoara şi Arad au încecat, în 2012, la propunerea Băncii Mondiale, înfiinţarea unui pol economic Arad-Timişoara, pentru atragerea fondurilor direct de la Bruxelles, dar Guvernul României nu şi-a dat acordul.
”În 2014, Banca Mondială a făcut două studii şi a propus două asocieri de tip ITI, una pentru Arad şi Timişoara, un pol economic, şi una pentru Tulcea. Guvernul a acceptat doar ITI Tulcea. Scopul nostru de atunci era obţinerea unor finanţări direct de la Bruxelles pentru proiecte integrate, ceea ce urmărim şi astăzi”, a spus Gheorghe Falcă, primarul Aradului.
Primarul Aradului declară că Alianţa Vestului va prezenta Guvernului României, până la primăvară, paşii pe care îi va parcurge în continuare şi se aşteaptă la o colaborare. ”Nu cred că asocierea noastră va fi sabotată de actualul Guvern, pentru că este interesul României să atragem cât mai multe fonduri europene”, a mai declarat Falcă.
În programul Partidului Banat
În 2018, a apărut o mică formaţiune politică, Partidul Banatul, care are în program regionalizare ţării pe vechile regiuni istorice, însoţită de descentralizarea financiar-fiscală.
“Partidul Banatul promovează regionalizarea României după regiunile consacrate istoric - excluzând criteriul etnic de regionalizare - însoţită de descentralizarea financiar-fiscală, desfiinţarea judeţelor din regiunile mici, retrasarea judeţelor din regiunile mari dacă aceste judeţe încalecă două regiuni istorice şi cere organizarea unui referendum pe această temă”, se aratăla punctual al şaselea al programului promovat de partid.
Citeşte şi:
Ardealul ia distanţă de guvernarea de la Bucureşti. Ce spun specialiştii despre Alianţa Vestului
Se încarcă comentariile...
