Ce au fost întrebaţi la interogatoriu Horea, Cloşca şi Crişan. Doar unul a recunoscut participarea la răscoală

Horea şi Cloşca au fost „traşi“ pe roată

Răscoala de la 1784 din Transilvania, cunoscută ca „Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan“, după numele liderilor revoltei, a fost o mişcare de răzvrătire a iobagilor, în special români, împotriva nobililor.

În secolul al XVIII-lea, Transilvania era supusă Imperiului Habsburgic şi era provincie imperială. Nobilii, majoritatea de origine maghiară, dar şi de alte naţionalităţi, erau stăpâni peste pământuri, păduri, ape şi alte bunuri. Majoritatea populaţiei era formată din ţărani iobagi, fără drepturi. Ioabgii erau deopotrivă români, cei mai numeroşi, dar şi unguri sau saşi. 

Răscoala a pornit tocmai din cauza exploatării ţăranului iobag, care nu era decât un sclav, fără drepturi politice şi civile. Era condamnat chiar prin lege să nu se poată elibera vreodată, nu putea câştiga avere, era lipsit de libertate personală. Mai mult decât atât, mulţi dintre iobagi nici nu se puteau căsători fără aprobarea stăpânului său, care avea şi dreptul de viaţă asupra sa. 

Robota (munca obligatorie neplătită), pe moşia nobilului, ajunsese la patru zile pe săptămână. Erau obligaţi la robotă toţi membrii familiei în stare să muncească. În plus, iobagii erau nevoiţi să plătească tot felul de taxe şi impozite către statul habsburgic. Nobilimea şi statul austriac acţionau în comun pentru exploatarea ţărănimii. De asemenea, ţăranii iobagi ajunseseră să muncească minele din munţii Apuseni, în topitorii sau la tăiatul şi transportul lemnelor. 

Scânteia revoltei a fost reprezentată de o hotărâre luată de Imperiul Habsburgic de a înrola soldaţi din rândul ţăranilor iobagi în regimentele de grăniceri. Numărul mare de ţărani care au vrut să se înroleze i-a speriat pe nobili, care i-au cerut guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuil Brukenthal, să anuleze ordinul, ceea ce s-a şi întâmplat. 

Răscoala a fost declanşată de ţăranii moţi Horea, Cloşca şi Crişan. Horea vizitase de mai multe ori Viena ca militar, dar şi ca trimis al ţăranilor, pentru a le face cunoscute nemulţumirile lor imperialilor. În numele lui, Crişan cheamă ţăranii la luptă. La târgul de la Brad, Gheorghe Crişan, din porunca lui Horea, îi cheamă pe bărbaţii din fiecare sat la Mesteacăn, la câţiva kilometri de Brad. Se adună vreo 500-600 de ţărani. Crişan le aduce la cunoştinţă că Horea s-a întors de la Viena cu un ordin din partea împăratului ca ţăranii să primească arme şi să nu mai facă servicii nobilimii. 

Ţăranii adunaţi pornesc spre Alba Iulia pentru a se înscrie voluntari. Înnoptează în satul  Curechiu, unde  Aici autorităţile comitatului Zarand încearcă să-l prindă pe Crişan, dar ţăranii au capturat garda militară şi doi subprefecţi. Răscoala a căpătat o amploare din ce în ce mai mare. Conacele nobililor sunt arse, iar nobilii, familiile acestora şi preoţii de rit catolic sunt ucişi. Răscoala a cuprins Aradul, Maramureşul, Sibiul, Deva, Ţara Haţegului, până la graniţa cu Ţara Românească. La Brad (27 noiembrie 1784), Lupşa şi Râmeţ (29 noiembrie) au avut loc lupte grele între răsculaţi şi trupele imperiale, dar succesul a fost de partea ţăranilor. La 7 decembrie, ţăranii au fost învinşi la Mihăileni, iar peste o săptămână, Horea a cerut oamenilor să se retragă la casele lor pe timp de iarnă. Stăpânirea habsburgică a pus un preţ de 300 de galbeni pentru capturarea şui Horea. Prin trădări, cei trei lideri ai răscoalei sunt prinşi. 

Horea şi Cloşca nu au recunoscut participarea la răscoala din 1784

Arestaţii au fost depuşi la Alba Iulia şi s-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfăşurarea răscoalei şi pe cei trei conducători ai acesteia. 

Horea a fost interogat la 28 ianuarie 1785 şi nu a recunoscut participarea la răscoală. Iată cum a răspuns întrebărilor: 

„1. Pentru ce este în arest?

Nu cunoaşte cauza, ştie însă că este urmărit de 4 ani că a fost la împăratul. […]

7. Dacă nu ştie că în Mesteacăn s-a ţinut o adunare şi o consfătuire şi ce s-a pus la cale acolo?

Nu ştie nimic despre toate acestea.

8. Dacă nu-l cunoaşte pe Crişan Giurgiu?

Nu, nu-l cunoaşte pe acesta. […]

11. Dacă a avut un oarecare rol în timpul răscoalei?

Nici unul. […]

66. Dacă Horea şi cu căpeteniile sale s-au lăudat în prezenta acestui nobil [Alexandru Chendi] că au supus Principatul Transilvaniei de la Beiuş la Turda într-aşa fel, încât dacă el, Horea, ar porunci, nu numai românii, dar şi ungurii s-ar răscula pe loc contra nobililor şi funcţionarilor?

Nu a spus acele cuvinte şi nici nu ştie aşa ceva de la alţii. […]

98. Acuzatul să mărturisească adevărul dacă în ceata tumultuanţilor au fost şi oameni străini?

Nu ştie că oameni străini să fi fost între tumultuanţi.

110. Ce înţelegere a avut acuzatul cu iobagii din Ţara Românească?

N-a avut nicicând o înţelegere cu iobagii din Ţara Românească, nici n-a cunoscut pe vreunii din această ţară.

115. Acuzatul […] să mărturisească în mod sincer ce participare a avut la neliniştile ce au fost în ţara aceasta şi la violenţele comise?

El a vorbit până acum ca şi cum ar vorbi înaintea lui Dumnezeu şi n-a avut nici o participare la răscoală“.

Interogatoriul lui Cloşca  a avut loc pe 26 ianuarie 1785

„14. El trebuie să dea socoteală şi să răspundă fiindcă el a început răzvrătirea?

El n-a început răzvrătirea. […]

16. Ce fel de funcţie a avut în timpul răscoalei şi ce a făcut în timpul tumultului?

El n-a avut nici o participare la toată turburarea şi mai puţin vreo funcţie…

25. În care scop au început oamenii această răscoală?

Nu ştie nimic despre aceasta…

35. […] De ce a început această răscoală?

Doamne fereşte, el n-a început un astfel de lucru, Dumnezeu să tragă la răspundere pe acela care este vinovat de această nenorocire.

43. Dacă printre tumultuanţi n-au fost şi străini în afară de locuitorii ţării?

N-a văzut alţi oameni decât români.

45. Unde a jefuit, incendiat şi asasinat?

Nicăieri“.

Interogatoriul lui Crişan a avut loc pe 2 februarie 1785. 

„2. Pentru ce e în arest?

Fiindcă s-a adunat cu ceva popor la biserica din Mesteacăn şi cu acest popor pentru luare armei a voit să meargă la Alba Iulia. […]

5. […] Cine a ordonat această adunare a poporului?

El însuşi a ordonat această adunare a poporului. […]0

18. Fiindcă a mărturisit că el a fost capul acestor jefuitori, pentru ce a îngăduit să se întâmple atâtea jefuiri şi omoruri?

După ce au început fărădelegile, nu l-a mai ascultat nimeni. […]

30. […] ce l-a determinat să săvârşească toate aceste fărădelegi?

Greutatea serviciului la domni, fiindcă iobagii au trebuit să lucreze în timpul muncii celei mai urgente de la o duminică la cealaltă, fără să primească cea mai mică bucăţică de pâine; în celelalte anotimpuri au trebuit să lucreze câte patru zile pe săptămână; afară de acestea li s-a luat şi zeciuiala, pe deasupra acestora, contribuţiile erau prea mari: aceia care n-aveau pământ, trebuiau să plătească anual 4 până la 5 florini: acei cu pământ, 15 până la 20 florini şi dintre oi, afară de zeciuiala mieilor, tot astfel, dintre porcii graşi trebuiau să dea al zecelea.

31. Dacă în calitate de iobag cameral trebuia şi era constrâns să plătească cele de mai sus?

Aceste dări şi munci nu trebuiau să fie plătite de iobagii camerali, numai de aceia care se înrolau în armată.

32. Pentru ce au încercat să exopereze micşorarea şi uşurarea dărilor şi muncilor pe o cale aşa sălbatică şi n-au aşteptat rezoluţiile preaînalte în linişte?

Fiindcă nobilii şi funcţionarii comitatului n-au voit să facă cunoscute poporului sărac rezoluţiile preaînalte pe care le aveau deja în mână.

33. De unde putea şti că rezoluţiile preaînalte au ajuns în mâinile nobililor şi funcţionarilor comitatului şi sunt ascunse de aceştia?

Chiar Horea le-a spus aceasta“.

Relatările întrebărilor şi răspunsurilor au apărut în lucrarea „Horia, procesul şi martiriul său“, apărută în anul 1947 sub semnătura lui Ioan Fruma. 

Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse care erau prevăzute de lege, prin frângerea cu roată.