Ultimatumul lui Horea va fi expus în Piaţa Cetăţii: au trecut 233 de ani de la momentul de vârf al Răscoalei din 1784

Ultimatumul adresat, în numele lui Horea, nobilimii şi oficialităţilor refugiate în Cetatea Devei în momentul de vârf al Răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan va putea fi văzut de vizitatorii Cetăţii Devei, la 233 de ani de la întocmirea lui.

O copie integrală a „Ultimatumului lui Horea” va fi expusă, sâmbătă, 11 noiembrie 2017, la ora 13.00, în Piaţa Cetăţii din Deva, alături de o traducere în limba română a documentului istoric care viza, prin conţinutul său, lichidarea proprietăţii de tip feudal şi a privilegiilor nobiliare.

Evenimentul va avea loc în ziua în care se împlinesc 233 de ani de la întocmirea Ultimatumului adresat, în numele lui Horea, nobilimii şi oficialităţilor refugiate în Cetatea Devei în momentul de vârf al Răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

„Prin cele patru puncte programatice, documentul viza transformarea societăţii transilvănene într-una de tip modern, care să aibă la bază proprietatea liberă şi omul liber de orice îngrădire. Actul exprima,  de fapt, aspiraţiile societăţii europene de la acea vreme, anticipând programele Revoluţiei franceze”, a informat Primăria Deva.

Ultimatumul lui Horea, semnat de şeful oficiului stării de Şoimuş, Carol Brunek, a fost întocmit la 11 noiembrie 1784 şi este înregistrat la comitatul Hunedoarei sub numărul 886, în ziua de 13 noiembrie. Potrivit istoricilor, numărul de înregistrare şi data prezentării sunt scrise de aceeaşi mână care a făcut înregistrările la comitat în tot cursul lunii noiembrie 1784. Copia documentului conceput şi redactat în urmă cu mai bine de două secole a fost prezentată la ediţia din acest an a Târgului European al Castelelor, de la Hunedoara, şi va fi expusă vizitatorilor, începând de sâmbătă, la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică de la poalele Cetăţii. „Ultimatumul lui Horea” este păstrat în original la Direcţia Judeţeană Hunedoara a Arhivelor Naţionale.

Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan în toamna târzie a anului 1784 a marcat un moment crucial în istoria poporului român, iar mărturiile despre împrejurările în care s-au petrecut continuă să stârnească numeroase controverse. Prin amploarea şi violenţa lor, dar şi prin modul în care au fost reprimate, revoltele ţărănimii iobage au stârnit un adevărat cutremur, potrivit unor istorici, în comunităţile din Transilvania sfârşitului secolului al XVIII-lea.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Controversele cumplitelor revolte ale moţilor. Cum s-au răzbunat iobagii lui Horea: „Femeii pe cale să nască i-au tăiat copilul din pântece şi l-au luat în furci”

Răscoala din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri în Europa sfârşitului secolului al XVIII, iar martiriul lui Horea l-a transformat într-un personaj legendar. Mărturiile vremii prezintă numeroase controverse privind modul s-au desfăşurat evenimentele şi despre atrocităţile comise de cei implicaţi în răscoală.

Cele mai groaznice masacre din trecutul românilor: sate întregi trecute prin foc şi oameni obligaţi să mânânce bucăţi din trupurile semenilor

Răscoala condusă de Gheorghe Doja, revoltele moţilor din Transilvania, conduşi de Horea, Revoluţia de la 1848 – 1849, în care s-a remarcat, ca lider al românilor Avram Iancu se numără printre cele mai sângeroase mişcări de protest din istoria românilor. Revoltele au dus însă la atrocităţi cumplite, potrivit relatărilor vremii.

Chinurile groaznice din zilele Răscoalei lui Horea: femei batjocorite şi îngropate de vii, copii jupuiţi, decapitaţi şi aruncaţi în furci

Femeile şi copii nu au scăpat de furia răsculaţilor, în timpul revoltelor cumplite din toamna anului 1784, din Transilvania. Mai multe mărturii culese de istoricul David Prodan, în volumul Răscoala lui Horea, vorbesc despre atrocităţi de nedescris comise de participanţii la revolte.