Poliţiştii au intervenit la şedinţa Consiliului Local Tismana, unde trebuia să se hotărască organizarea referendumului

Poliţiştii şi jandarmii au intervenit pentru a calma spiritele

Şedinţa prin care consilierii locali ai oraşului Tismana ar fi trebuit să stabilească, joi seara, organizarea unui referendum cu privire la revenirea la statutul de comună a fost suspendată, după un imens scandal.

Mai mulţi localnici, unii dintre ei aflaţi sub influenţa alcoolului, după cum a precizat primarul Marian Slivilescu, care au venit la şedinţă la invitaţia unui consilier independent au adus injurii şi ameninţări unor consilieri locali. În această situaţie s-a cerut intervenţia poliţiei. La faţa locului au venit mai mulţi poliţişti şi jandarmi, iar preşedintele de şedinţă a suspendat întâlnirea.

„Au intrat în sala de şedinţă mai mulţi oameni turbulenţi. A intervenit un dialog între aceşti cetăţeni şi consilier, iar preşedintele de şedinţă a hotărât susăpendarea şedinţei, pentru că nu se putea lucra sub presiune. Au fost vorbe urâte şi jigniri. Preşedintele de şedinţă a cerut sprijinul poliţiei pentru a fi prezentă în sală ca să nu se producă altercaţii. Au venit poliţişti şi jandarmi de la postul local. Sunt cam aceeaşi oameni care au fost la şedinţa trecută şi sunt din sate care nu au legătură cu urbanul şi plătesc impozite la nivel de mediu rural“,

a relatat primarul marian Slivilescu.

Şedinţă cu localnicii la casa de cultură

Primarul i-a chemat pe localnicii prezenţi la sala de spectacole a casei de cultură, pentru a sta de vorbă:

„I-am chemat pe oameni în sala de spectacole de la casa de cultură pentru că erau mai mulţi. Le-am explicat faptul că pentru cei mai mulţi nu se schimbă nimic faptul că se revine la statutul de comună. Am stat de vorbă cu ei timp de o oră şi ceva şi şi-au exprimat nemulţumirile. După ce le-am explicat, oamenii s-au mai liniştit“. 

Ar putea să returneze fonduri de aproape 2 milioane de euro

Marian Slivilescu susţine că organizarea referendumului nu va garanta revenirea la statutul de comună: „Avem un proiect de hotărâre din anuil 2016, care prevedea organizarera unui referendum în condiţiile în care modifică Legea amenajării teritoriulu, care nu prevede transformarea oraşelor în comune sau a comunelor în sate. Legea amenajării teritoriului prevede doar că «Guvernul sprijină transformarea satelor în comune şi a comunelor în oraşe». Variana inversăp nu este prevăzută de lege. În anul 2016 s-a spus că se va modifica această lege, pentru că toate încercările altor orăşele de a reveni la statutul de comună s-au izbit de refuzul guvernului de a pune în aplicare treferendumul. Atunci de ce să-l facem dacă nu are nicio şansă şi nu trece la guvern. Acum a apărut o situaţie inedită al sfârşitul anului 2018. Orăşelul Băneasa, din judeţul Constanţa, printr-o lege specială în Parlamentul României a primit statutul de comună. Legea aceastăa nu a avut avizul Guvernului, dar s-a găsit o modalitate de a se respecta dorinţa oamenilor de acolo. Un consilier independent şi alţi patru de la PNL doresc şi la noi să se organizeze un referendum pentru ca şi noi să putem redeveni printr-o procedură pe care eu nu o văd posibilă decât prin Parlament să putem redeveni comună“.

Primarul oraşului Tismana susţine că, în cazul în care se va reveni la statutul de comună, atunci primăria trebuie să returneze 1,8 milioane de euro, bani proveniţi din proiecte finanţate pe fonduri europene, iar proiectele aflate în derulare vor avea de suferit: „Situaţia este mai complicată decât la Băneasa, pentru că în perioada anterioară am absorbit proiecte pe fonduri europene. Aceste proiecte pentru care am semnat să le utilizăm pentru mediul urban sau mic urban presupun returnarea banilor în condiţiile în care se modifică condiţiile iniţiale de eligibilitate. Am solicitat un punct de vedere înscris la ADRSV Oltenia şi am primit şi o înştiinţare în acest sens că dacă modificăm condiţiile de eligibilitate în perioada de implementare a proiectului sau cinci ani după aceea trebuie să dăm banii înapoi. Este vorba până acum de o sumă de aproximativ 1,8 milioane de euro. În afară de lucrul acesta ar mai trebui să se prelungească termene la proiecte pe fonduri europene pe care Aparegio doreşte să le realizeze în Tismana: 23 de kilometri de canalizare, staţie de epurare şi reabilitare alimentare cu apă. Avem şi alte proiecte pe care vrem să le accesăm. Aştept să mă cheme din zi în zi să semnăm un proiect pentru realizarera unui centru pentru tineret, terenuri de sport şi reabilitarea unui drum, în valoarea de 700.000 de euro. Nu voi mai putea semna acest proiect. Mai avem în derulare un proiect de amenajare a unui parc, care este în curs de realizare.

De asemenea, avem aviz de principiu de la societatea de gaz din Mediaş pe oraşul Tismana de alimentare cu gaze. Am obţinut acest aviz anuil trecut. Trebuie făcută şi acolo o modificarea documentaţiei. 

Totodatăm în perioada următoare, până în 2021 nu se vor mai fonduri europene pentru mediul rural, când va începe un nou exerciţiu financiar“. 

Impozitele vor scădea doar pentru o parte a locuitorilor

Potrivit primarului oraşului Tismana, doar o mică parte din locuitori vor plăti impozite mai mici, în cazul în care se va reveni la statutul de comună: „Se promite oamenilor scăderea impozitelor şi taxelor, ceea ce este o minciună pentru că zece sate componente au şi acum impozite de comună. În aceste sate sunt 5.000 de locuitori. Pentru aceştia nu se vor modifica impozitele dacă se va reveni la statutul de comună. 2.000 de locuitori trăiesc în trei localităţi, unde plătesc impozite la nivel urban. Este vorba de localităţile Tismana, Ciocârli şi Ungureni. S-ar micşora aproape la jumătate imozitele“. 

Avem un proiect de hotărâre din anuil 2016, care prevedea organizarera unui referendum în condiţiile în care modifică Legea amenajării teritoriulu, care nu prevede transformarea oraşelor în comune sau a comunelor în sate. Legea amenajării teritoriului prevede doar că «Guvernul sprijină transformarea satelor în comune şi a comunelor în oraşe». Variana inversăp nu este prevăzută de lege. În anul 2016 s-a spus că se va modifica această lege, pentru că toate încercările altor orăşele de a reveni la statutul de comună s-au izbit de refuzul guvernului de a pune în aplicare treferendumul. Atunci de ce să-l facem dacă nu are nicio şansă şi nu trece la guvern. Acum a apărut o situaţie inedită al sfârşitul anului 2018. Orăşelul Băneasa, din judeţul Constanţa, printr-o lege specială în Parlamentul României a primit statutul de comună. Legea aceastăa nu a avut avizul Guvernului, dar s-a găsit o modalitate de a se respecta dorinţa oamenilor de acolo. Un consilier independent şi alţi patru de la PNL doresc şi la noi să se organizeze un referendum pentru ca şi noi să putem redeveni printr-o procedură pe care eu nu o văd posibilă decât prin Parlament să putem redeveni comună.