Şase noi sculpturi vor fi amplasate în Târgu Jiu, după încheierea Simpozionul Internaţional de Arte Vizuale „Brâncuşiana”

Şase artişti au participat la tabăra de sculptură

Lucrările de artă din marmură au fost realizate de şase sculptori din ţară şi din străinătate: Ion Zderciuc din Chişinău, Republica Moldova, Metin Kar şi Zekeriya Erdinç din Turcia, cadre universitare la Universitatea din Hereke, Florin Codre, Cătălin Geană şi Maxim Dumitraş din România.

Vlad Ciobanu, curatorul ediţiei din acest an a taberei de sculptură, a spus că sculptorii au venit la Târgu-Jiu pentru el: „Pentru mine este o bucurie încărcată de nostalgie, pentru că astăzi ne despărţim de lucrurile pe care le-am făcut. Nu ne mai aparţin. (…) Sper ca acest simpozion să se constituie ca o treaptă către ceea ce trebuie făcut cu adevărat legat de simpozion şi de felul în care acesta poate să-l onoreze pe Brâncuşi. Acest efort trebuie să facă obiectul de intervenţie şi de pasiune al unor instituţii mai mari şi să nu lase totul pe umerii autorităţilor locale. Mulţumesc colegilor mei artişti, care au venit, aşa cum au spus, din prietenie pentru mine şi în pelerinaj la Brâncuşi“.

Campionul infatuării este sculptorul Florin Codre, prietenul curatorului Vlad Ciobanu. Acesta i-a luat la rost pe jurnaliştii care i-au cerut să le vorbească despre lucrarea pe care o realizează. Sculptorul le-a cerut CV-urile şi a refuzat să discute şi să fie filmat, cu toate că a fost plătit pentru efortul său de către toţi târgujienii, tabăra fiind susţinută financiar din bugetul oraşului. Mai mult decât atât, acesta s-a arătat deranjat şi de suma pe care o primeşte, de 1500 de euro, considerând că este prea mică.

Semnificaţiile sculpturilor

Mălina Conţu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al Muzeul Naţional de Artă al României, a făcut o prezentare a lucrărilor:

„Mă bucur să observ că acest simpozion tinde să devină unul de arte vizuale şi a inclus în această ediţie şi o tabără de pictură. Sper, în egală măsură, ca pe viitor să se lărgească şi să fie invitaţi şi oameni din  lumea filmului, fotografiei sau al designului urban. Aş vrea să remarc că la această ediţie modul în care s-a dialogat cu memoria marelui Brâncuşi a fost mult mai subtil şi împletit în operele care s-au născut în urma acestui simpozion. Una dintre cele mai pregnante teme este cea a iubirii exprimată în modalităţi diferite de către aceşti oameni speciali. Putem să vorbim de o iubire ca împletire şi am remarcat această temă în lucrările lui Florin Codre şi Ion Zderciuc. Mai întâlnim tema iubirii ca plângere în lucrarea lui Maxim Dumitraş, tema iubirii ca flux al vieţii şi al vitalităţii la Zekeriya Erdinç. Ipostaza aleasă de artist a plecat de la reinterpretarea unui vechi mit al antichităţii, iubirea dintre Zeu şi Europa, privită din perspectiva eternităţii, vitalităţii şi fertilităţii. Taurul este întors cu coarnele în jos pentru a ilustra suprimarea gravităţii ca şi principiul al  regenerării, întrucât pământul este un simbol feminin al fertilităţii“.

Sculpturile realizate vor fi amplasate în parcul de pe insuliţă.