Infecţie cu West Nile în Olt. Trei pacienţi, din trei zone diferite ale judeţului, au fost externaţi în stare bună

Judeţul Olt nu a fost ocolit de infecţiile cu virusul West Nile, din cele 65 de cazuri înregistrate până la 15 septembrie la nivel naţional (dintre care şase decese) trei provenind de aici. Pacienţii afectaţi au fost externaţi în stare bună, a transmis DSP Olt.

Trei cazuri de infecţie West Nile, cu forme de boală moderate, s-au înregistrat în perioada 1 mai – 15 septembrie în judeţul Olt, pacienţii, două femei şi un bărbat, având vârste cuprinse între 60 şi 80 de ani. Pacienţii sunt din zona Drăgăneşti (mediul rural),  zona Balş (mediul rural) şi oraşul Scorniceşti, cele trei cazuri fiind raportate şi către Centrul Judeţean de Transfuzii şi Direcţia Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (conform metodologiei de supraveghere a infecţiei West Nile).

„Bolnavii au fost depistaţi în secţia de Boli Infecţioase a SJU Slatina, iar confirmările au fost asigurate de DSP Olt. Evoluţia cazurilor a fost favorabilă, spre vindecare“, a transmis Direcţia de Sănătate Publică Olt, prin intermediul unui comunicat.

Ţânţarii sunt de vină

Vector al transmiterii  virusului este ţânţarul, infestat la rândul său prin înţeparea păsărilor infectate. Formele de boală pot fi de la cele uşoare, cu evoluţie asimptomatică, până la fome grave, literatura de specialitate evidenţiind, în cazul infecţiei West Nile, trei situaţii:

- manifestarea de simptome severe - meningita/encefalita (febră puternică; dureri de cap; rigiditate la nivelul gâtului; stupoare (simptom ce apare de regulă în psihoze: deprimare, insensibilitate, amuţire); dezorientare; comă; tremor şi convulsii; slabiciune musculară; pierderea vederii; amorţeală şi paralizie), simptome care pot persista săptămâni în şir, iar cele neurologice pot fi permanente;

- manifestarea de simptome moderate – sindrom febril (febră; durere de cap;  simptome gastrointestinale: stare de greaţă şi vărsături, lipsa apetitului alimentar, diaree; dureri musculare şi articulare; rareori limfadenopatie - inflamarea ganglionilor limfatici; urticarie la nivelul pieptului, stomacului sau spatelui), simptomele putând persista 7-10 zile, iar starea de slăbiciune şi limfadenopatia chiar mai mult;

- infecţie asimptomatică – apare în aproximativ 80% din cazuri.

Virusul poate fi transmis atât prin înţepătura de ţânţar, cât şi prin transfuzii cu sânge infestat, transmitere de la mamă la făt pe perioada sarcinii, alăptat. Nu există un tratament specific, în cazurile de severitate medie starea de sănătate îmbunătăţindu-se după câteva zile. În cazuri grave este însă nevoie de tratament intraspitalicesc.

Pentru a evita răspândirea virusului epidemiologii recomandă în principal: evitarea expunerii la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea de substanţe împotriva ţânţarilor; împiedicarea pătrunderii în casă a ţânţarilor, folosindu-se plase de ţânţari; desecarea băltirilor din jurul gospodăriilor; îndepărtarea recipientelor cu apă stătută şi a gunoiului menajer.