FOTO De la reşedinţă boierească la sanatoriu de copii şi ruină. Arhitectura Conacului Callimachi – Văcăreşti din Măneşti a fost inspirat de Peleş

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Conacul Măneşti, în aprilie 2013. FOTO Raluca Zaharia / Facebook Conace Ţara Românească
Conacul Măneşti, în aprilie 2013. FOTO Raluca Zaharia / Facebook Conace Ţara Românească

Inspirat din arhitectura Peleşului, frumosul conac din localitatea prahoveană Măneşti a avut o istorie zbuciumată. După naţionalizarea din 1949, a fost prădat de localnici şi distrus de filmări, iar un incendiu a desăvârşit dezastrul. Retrocedat urmaşilor, conacul castel aşteaptă de 15 ani o renovare cu şanse tot mai mici

În 1882, Theodor Văcărescu, mareşal al lui Carol I, începe la Măneşti, pe un domeniu moştenit de soţie, construcţia unui conac a cărui arhitectură este inspirată puternic de cea a Castelului Peleş. Zece ani au durat lucrările, realizate după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.

Detaliile conacului, căruia i s-a adăugat şi o biserică, erau spectaculoase: avea trei nivele, un foişor în care se ajungea pe o scară secretă şi o bogată decoraţie interioară, cu pereţi tapetaţi cu mătase şi piele, plafoane din lemn sculptat, mobilier de artă, sculpturi şi şeminee bogat ornamentate.

Conacul din Manesti adăpostea şi una din cele mai valoroase biblioteci private din acea vreme, cuprinzând rarităţi bibliofile adunate de generalul Theodor Văcărescu, un pasionat de cărţi, documente şi epistole valoroase.

Frumoasa moşie cu toate acareturile i-au revenit unei nepoate a lui Theodor Văcărescu, născută în 1892, Ana Maria Văcărescu, care a crescut la Măneşti şi care, în 1911, se căsătoreşte cu Jean Callimachi. Nunta are loc la conac, iar domeniul trece în posesia familiei Callimachi.

La evenimentul fastuos participă printre alţii Prinţul George Valentin Bibescu, Marta Bibescu, Prinţul Alexandru Callimachi şi soţia sa Maria, George Grigore (Nababul) Cantacuzino, Ioan Lahovary, Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu, Luca Elefterescu, Henri Catargi. Fotograf la această nuntă a fost Klingsberg, fotograful Curţii Regale.

Degradare masivă după naţionalizare

După 1944, Roxana Zenaida (Pussy) Callimachi, fiica celor doi, vinde conacul Casei Regale, cu speranţa că astfel va putea păstra domeniul. În anii anteriori, regele Mihai venea des la Măneşti, cu ocazia partidelor de vânătoare organizate aici, după cum se consemnează într-o istorie a Conacelor din Ţara Românească.

Dar conacul a fost naţionalizat în 1949, odată cu celelalte reşedinte ale familiei regale şi a intrat într-o perioadă abruptă de declin. Bunurile familiilor Văcărescu şi Callimachi au fost furate, risipite, distruse sau vândute,  iar interioarele degradate. Foarte puţine obiecte au fost salvate şi transferate la muzeele din Ploieşti, iar partidul a transformat frumosul conac în spital-preventoriu pentru copii.

Anul 1974 a fost decisiv pentru aspectul de acum al conacului. Domeniul este folosit ca platou de filmare pentru filmul „Roşcovanul“ şi devine spaţiul imaginar al unei case de corecţie pentru copii. Filmările au produs distrugeri importante, iar după încheierea acestora, pe când se efectuau lucrări de reparaţie la acoperişul conacului, din neglijenţa muncitorilor, a izbucnit un incendiu care a distrus toate decoraţiile interioare şi exterioare ale clădirii.

Moştenitorii vor să-l facă conac-hotel de lux

Autorităţile din Prahova au demarat un proiect de restaurare, dar a fost repede abandonat din lipsă de bani. În 1998, terenul şi clădirile au fost retrocedate prinţesei Alexandra Callimachi Reininger, fiica lui Pussy Callimachi, stabilită în Franţa. Prinţesa îşi doreşte să transforme domeniul în conac-hotel de lux, cu fonduri de la guvernul francez, dar până acum, planurile nu s-au concretizat, în lipsa fondurilor.

Pe aceeaşi temă

FOTO Capela ” Stella Maris” de la Vităneşti, monument istoric ascuns pe terenurile unei societăţi private

FOTO Palatul Brukenthal de la Sâmbăta a ajuns o ruină. O parte din faţadă s-a prăbuşit

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite