Cazul berzei de la Schitu Goleşti, demn de-o telenovelă. Joi s-a-ntors şi perechea zburătoarei care a refuzat cuibul ministerial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Motivul pentru care  berzele nu acceptă relocarea cuibului este legat de distanţa prea mare faţă de locul unde au stat iniţial
Motivul pentru care  berzele nu acceptă relocarea cuibului este legat de distanţa prea mare faţă de locul unde au stat iniţial

Cuibul mutat prin ordin de ministru se dovedeşte a fi, pe zi ce trece, o mişcare total neinspirată, iar povestea capătă accente din ce în ce mai dramatice după ce perechea deja celebrei migratoare s-a întors şi ea la Schitu Goleşti. Păsările, care i-au înduioşat până la lacrimi pe săteni, stau fiecare pe câte un stâlp, în apropierea vechii adrese şi nu se dau duse la cuibul relocat.

Mutarea cuibului în baza ordinului ministerial publicat în Monitorul Oficial al României din 10 martie 2015 i-a împărţit pe localnicii de la Schitu Goleşti în două tabere. Cei înduioşaţi de dramatismul scenariului şi cei care-i dau dreptate lui Corneliu Pârşan, semnatarul plângerilor care au obligat autorităţile locale să relocheze cuibul.

Povestea capătă accente de telenovelă, fiindcă joi s-a întors la Schitu Goleşti şi perechea berzei bulversate de schimbarea adresei, sosită încă de luni. Fiecare pasăre stă aşezată pe câte un stâlp, în apropierea celui unde şi-au avut cuibul. Niciuna nu pare interesată de noua adresă.
 

”Aşa fac ele, vin pe rând din ţările calde. Întâi bărzoiul care pregăteşte casa, apoi vine şi barza. Ieri după-amiază a sosit în sat şi femela. Stau amândouă pe lângă vechiul stâlp, dar separat... Mai pleacă după mâncare şi se întorc tot în zonă”, spune viceprimarul Comunei Schitu Goleşti, Ion Tudor.


Cuibul pe care zburătoarele nu l-au mai găsit la vechea adresă a fost mutat la 600 de metri spre vest. Prea departe, spun ornitologii, care afirmă că şansele ca berzele să accepte schimbarea sunt minime.

“Berzele sunt păsări care dezvoltă un ataşament foarte puternic faţă de perechile lor şi faţă de cuib. Masculul, care are atribuţii organizatorice, se întoarce mai devreme, tocmai pentru a crea condiţiile de cuibărire, după care vine şi femela. Motivul pentru care nu acceptă relocarea cuibului este legat de distanţa prea mare faţă de locul unde au stat iniţial, ceea ce le face să nu recunoască acel cuib ca fiind al lor. Dacă mutarea cuibului s-ar fi făcut la câteva zeci de metri, situaţia ar fi fost alta”, spune ornitologul Adrian Mestecăneanu, membru al Consiliului Director al  Societăţii Ornitologice din România.

Păsările au cuibărit la vechea adresă mai bine de 30 de ani 

Noua locuinţă nu doar că se află mult prea departe de vechea adresă, dar nici nu seamănă cu ce ştiu berzele c-au lăsat la Schitu Goleşti, astă toamnă. Cuibul iniţial, în care păsările stăteau de prin 1981, avea dimensiuni record, iar echipa CEZ, la care a apelat primăria pentru relocare a mutat doar o parte din ”construcţie”.

“Nici n-aveau cum să-l mute pe tot fiindcă, după părerea mea, cuibul ajunsese la  vreo 300 de kilograme. În fiecare primăvară,  până s-ajungă femela, bărzoiul mai punea căteva rămurele, pământ şi paie, ca să-l facă mai confortabil pentru cuibărit. Vă daţi sema, din “81 până acum cât se făcuse de mare şi câte generaţii de pui au crescut acolo” mai spune viceprimarul.

Blestemul berzei
 

Localnicii înduioşaţi de drama păsărilor pomenesc în şoaptă de blestemul berzei, o superstiţie locală care aruncă prevestiri sumbre peste cei ce-au mutat cuibul.

“Umblă vorba prin sat c-o să cadă blestemul berzei, c-aşa se zice, că dacă muţi cuibul berzei, îţi ia casa foc. Acu’ dacă aşa o fi, înseamnă că a mea o să ia foc... Doamne-fereşte!”, spune primarul comunei, Marcel Palaghiu, prins la mijloc între ordinul ministerial şi compasiunea pentru cele două păsări.

 
De blesteme vorbeşte şi viceprimarul.

“O fi bine, o fi rău ce s-a întâmplat. E un mare semn de întrebare. Că şi omul făcuse plângeri, dar şi berzele aveau dreptul lor. Eu, de când sunt mic, ştiu trei lucruri. Că dacă strici cuibul unei berze, pasărea îţi dă foc la casă, că dacă strici cuibul unei rândunici, îţi tremură mâna toată viaţa, iar dacă faci o cruce peste un greiere,  insecta aia nu mai poate să sară. Povestea cu greierele am verificat-o în copilărie, când chiar aşa s-a întâmplat şi zic că-n superstiţiile astea sunt şi fărâme de adevăr”, spune viceprimarul Ion Tudor. 

Citeşte şi: Barza de la Schitu Goleşti refuză relocarea. Mutarea cuibului, prin ordin de ministru, n-a fost pe placul zburătoarei abia întoarse din ţările calde
 

De ce e barza reticentă? Ornitologii explică de ce mutarea cuibului, prin ordin ministerial, n-a fost pe placul zburătoarei de la Schitu Goleşti

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite