Judeţul Neamţ, campionul migraţiei politice. Topul naţional după cele 45 de zile de libertate politică permisă de „Ordonanţa Dragnea“
0
Un raport realizat zilele acestea de Expert Forum arată că judeţul Neamţ este pe primul loc în topul edililor care au schimbat partidul în perioada în care a funcţionat Ordonanţa de Urgenţă 55/2014.
Judeţul Neamţ ocupă primul loc pe ţară din punct de vedere al numărului de primari care au migrat spre alte formaţiuni în intervalul celor 45 de zile de aplicare a OUG 55/2014. Situaţia este certificată de un raport publicat pe 28 ianuarie de organizaţia Expert Forum, care a făcut public raportul migraţiei aleşilor locali din ţară.
În acest clasament, judeţul Neamţ figurează pe locul I cu un număr de 37 de primari care au schimbat barca politică părăsind formaţiunea pe care au fost aleşi în vara anului 2012. Trebuie spus însă că raportat la cei 83 de primari de municipii oraşe şi comune din judeţ, procentul migraţiei este de doar 45%.
PSD a atras cei mai mulţi primari: 26 de primari din cei 37 au ales formaţiunea aflată la guvernare. Ceilalţi 11 primari s-au orientat spre UNPR, sau s-au declarat independenţi.
„Am trecut la PSD pentru că am fost sprijinit, am primit şi bani, pentru mine asta contează. Nu regret, dar simt că nu mă mai vor oamenii, nu mă mai ascultă. Nu mă dau bătut încă. Eu nu sunt traseist, am fost doar la PDL, sunt la al doilea mandat consecutiv de primar”, explica Anton Covasan, primarul comunei Dămuc, la scurt timp după ce a plecat de la PDL.
Cele mai mari pierderi după ordonanţa traseiştilor le-au avut în Neamţ PDL şi PNL, de unde a migrat grosul primarilor. Dacă la acest capitol nu a avut prea mult de suferit, PPDD apare pe lista pierderilor alături de PDL şi PNL la consilieri. La Neamţ, „portocalii“ au rămas fără nici un consilier judeţean, dar şi fără consilieri locali în cele două municipii, Piatra Neamţ şi Roman.
PSD, principalul beneficiar al ordonanţei traseiştilor
Judeţul Giurgiu ocupă locul secund în topul realizat de Expert Forum, cu 36 de primari migratori. Tot la vârful clasamentului se situează judeţele Buzău (32 de primari), Dolj (32), Dâmboviţa (26) şi Iaşi (25).
„Migraţia politică nu a fost uniform distribuită în teritoriu: sunt judeţe unde au migrat mai mult de jumătate din aleşii locali şi judeţe unde nu s-a migrat aproape deloc. Sunt judeţe de top unde au migrat 37 de primari (Neamţ); sau 36, dar reprezentând 73% din primarii din judeţ (Giurgiu); şi alte judeţe cu peste 25 de primari migratori (Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Iaşi)”, se arată în raportul EFOR.
Topul naţional al migraţiei după OUG 55/2014 (sursa: Expert Forum)
Din aceeaşi analiză rezultă că peste 5.000 de aleşi locali, între care 552 de primari, au plecat la alte partide. 79% dintre primarii migratori, respectiv 436 de edili, au ales să meargă la PSD, principalul pol de interes al aleşilor urmare a OUG 55/2014.
PNL a pierdut 265 de primari şi a câştigat şase, iar PDL a pierdut 224 de primari şi a câştigat unul.
„Non-partidul lui Tăriceanu ia fiinţă de facto în administraţia locală, trecând de la zero la 34 primari; iar UNPR sare de la 28 la 45 de primari. În fine, avem acum 100 de primari independenţi în România, o comodă poziţie de aşteptare, un număr dublu faţă de cel rezultat în alegerile din 2012”, concluzionează raportul Expert Forum.
OUG 55/2014 a fost declarată neconstituţională, iar în urmă cu o săptămână CCR a publicat şi motivarea care a stat la baza deciziei. Curtea Constituţională a arătat că Parlamentul este cel care va trebui să respingă OUG 55/2014 ca fiind neconstituţională şi să vină cu o soluţie legislativă pentru a stabili ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au părăsit partidele.
Pe aceeaşi temă:
Primar din Neamţ trecut la PSD: „Eu nu sunt traseist. Când plec, plec acasă de tot”
Se încarcă comentariile...
