Ciudata legendă a Castelului Corvinilor. Prizonierul Dracula, băgat în beci: „Ca să-l ţină pe vampir departe de casele lor, localnicii înfigeau un cuţit în uşă”

Ciudata legendă a Castelului Corvinilor. Prizonierul Dracula, băgat în beci: „Ca să-l ţină pe vampir departe de casele lor, localnicii înfigeau un cuţit în uşă”

Castelul Corvinilor, una dintre cele mai mari atracţii turistice ale României. FOTO: Daniel Guţă

Castelul Corvinilor a păstrat legende înfiorătoare, iar una dintre cele care l-au făcut cunoscut în întreaga lume aminteşte despre întemniţarea voievodului Vlad Ţepeş, timp de şapte ani, într-un beci al monumentului istoric. Chiar dacă povestea nu este adevărată, susţin istoricii, ea a adus notorietate cetăţii din Hunedoara.

Castelul Corvinilor a devenit cunoscut în întreaga lume şi datorită asocierii monumentului istoric cu Vlad Ţepeş. Voievodul muntean a fost sursa de inspiraţie pentru Bram Stoker, autorul celebrului roman de ficţiune Dracula. Un zvon al vremurilor trecute spune că „Dracula” ar fi fost întemniţat timp de şapte ani într-un beci al Castelului Corvinilor. În timpul în care ar fi prizonier de lux al cetăţii medievale, Vlad Ţepeş i-ar fi înspăimântat pe cei care îl aveau în grijă, prin setea de sânge şi cruzimea sa.

O legendă contestată

Legenda a fost preluată şi dezvoltată în Occident, în ultimele decenii. În anul 1969, spre exemplu, celebra Aline Mosby, singura jurnalistă americană care l-a intervievat pe Lee Harvey Oswald, ucigaşul preşedintelui J.F. Kennedy, scria într-un amplu documentar despre castelul în care a trăit şi a păcătuit Dracula.

„Cei mai mulţi dintre sătenii din zona Transilvaniei nu ştiu nimic despre Dracula. Dar localnicii din Hunedoara îşi amintesc poveştile pe care bătrânii lor le şopteau despre un spirit vampir numit Dracula, care nu putea fi omorât decât dacă îi era înfipt un par ascuţit în inimă. Dracula avea picioare de capră şi pentru a-l putea ţine departe de casele lor, localnicii înfigeau un cuţit în uşa casei”, scria Aline Mosby. Oamenii îi povestiseră jurnalistei că sub castel ar fi existat un tunel plin cu ţepuşe, unde Dracula ar fi locuit în timpul zilei. Şi că în părţile locului, încă se practica străpungerea inimilor celor morţi cu un ţăruş, pentru ca aceştia să nu se ridice din cripte, transformaţi în vampiri.

„Castelul din secolul al cinsprezecelea se ridică din prăpastie şi străpunge cerul gri al iernii. Este aşa cum a scris Stoker: un loc al umbrelor, unde vântul suflă rece printre meterezele, şi printre ale cărui ferestre înalte şi înnegrite nu trec razele soarelui”, relata autoarea reportajului dedicat şederii lui Dracula în Hunedoara, publicat de UPI (United Press International).

„Legenda întemniţării lui Vlad Ţepeş, timp de şapte ani, la Castelul Corvinilor, nu este confirmată prin documente. Aşadar nu este adevărată. Totuşi, se ştie că Vlad Ţepeş a fost în anturajul lui Ioan de Hunedoara, proprietar al Castelului Corvinilor, astfel că legătura acestuia la Castelul Corvinilor poate fi atestată. Nu sunt însă date că Vlad Ţepeş ar fi fost în detenţie în Hunedoara”, afirmă Delia Roman, muzeograf la Castelul Corvinilor.

Înrudit cu Huniazii

Relaţiile dintre Vlad Ţepeş şi familia Huniazilor sunt însă cunoscute în istorie. Vlad Dracul, tatăl voievodului muntean, a fost ucis în 1447 din ordinul lui Ioan de Hunedoara, susţin unii istorici, la fel şi Mircea, fratele mai mare al lui Ţepeş, care a murit îngropat de viu de către boierii şi negustorii din Târgovişte. Viitorul domnitor al Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, s-a căsătorit cu o rudă a lui Ioan de Hunedoara, pentru a întări relaţiile între cele două ţări. Soţia lui Ţepeş ar fi fost chiar una dintre saurorile sau verişoarele lui Matia, rege al Ungariei şi fiu al lui Ioan de Hunedoara. Înrudirea a fost considerată o alianţă politică dintre cei doi domnitori, una pe care sultanul a încercat să o împiedice, scria Nicolae Stoicescu, autor al biografiei lui Vlad Ţepeş, publicată în 1976, de editura Academiei.

„Turcii, cei mai înverşunaţi duşmani ai crucii lui Cristos, au trimis solii lor cei mari ca să nu ţinem pacea şi unirea făcută între serenitatea voastră şi noi şi să nu căutam a celebra căsătoria, ci să ne alipim numai la ei şi să mergem la Poarta împărăţiei turceşti”, înştiinţa Vlad Ţepeş pe regele Matia, la 11 februarie 1462, potrivit istoricului Nicolae Stoicescu.

Dracula, trimis în captivitate de Matia

În toamna anului 1462, Vlad Ţepeş, fost aliat al lui Matia Corvin, a fost arestat din ordinul regelui, deposedat de tron şi trimis într-o captivitate prelungită pe durata a 12 ani, la Vişegrad, lângă Buda. Unii istorici, printre care Nicolae Cerişer, fostul director al Muzeului Castelului Corvinilor, au susţinut că înainte de a fi expulzat, este foarte posibil ca Ţepeş să fi stat la Castelul Corvinilor pentru o perioadă. Locul unde ar fi fost ţinut Dracula, dacă legenda captivităţii sale la Hunedoara ar fi adevărată, este un beci al castelului – o încăpere întunecoasă, devenită în secolele următoare loc unde erau ţinuţi condamnaţii la moarte prin uitare şi cei care urmau să fie decapitaţi de călău.

Vâna şoareci şi chinuia păsări

Relatările vremii nu amintesc nimic despre presupusa detenţie a lui Ţepeş în Hunedoara, însă există anecdote despre cruzimea cu care s-ar fi comportat acesta în temniţă.

„Craiul unguresc Matiaş a pornit cu oaste asupra lui Dracula şi l-a prins „viu”, deoarece a fost „predat de ai săi, din cauza răscoalei”. Fostul domn a fost aruncat în temniţă la „Vişegrad pe Dunăre, mai sus de Budin”, unde a stat închis 12 ani. Nici în temniţă Dracula „nu şi-a lăsat obiceiul său cel rău”, drept care vâna şoareci şi punea să i se cumpere păsări la târg, pe aceste animale satisfăcându-şi pofta de a chinui”, scriau autorii versiunii slave a „Povestirii despre Dracula voievod", citaţi în volumul „Vlad Ţepeş (Dracula), între legendă şi adevăr istoric”, publicat de Ştefan Andreescu, la Editura Enciclopedică.

A tăiat capul unui hoţ care i-a intrat în curte

Un alt episod din vremea captivităţii lui Vlad Ţepeş, este prezentat în aceeaşi notă, în „Povestirii despre Dracula voievod".

„Regele, după ce l-a scos din temniţă, i-a dat o casă în Pesta, în faţa Budei. Pe când încă nu se prezentase la rege, în curtea lui Dracula s-a refugiat un răufăcător urmărit. Aici a fost găsit şi prins de „pristavul” care-l urmărea. Dracula, însă, care se vede că a surprins scena, „a luat sabia sa şi a sărit din casă şi a tăiat capul pristavului aceluia, dând drumul răufăcătorului. Ceilalţi urmăritori s-au dus atunci la „birău” şi i-au povestit cele întâmplate, iar acesta, la rândul iui, împreună „cu toţi posadnicii” s-a plâns regelui. Regele a pus să fie întrebat Dracula: „De ce ai făcut un astfel de rău?” Replica fostului domn: „Nu am făcut nici un fel rău, ci el singur s-a omorât. Oricine va pieri aşa, dacă va năvăli tâlhăreşte în casa unui mare stăpânilor. Dacă acel pristav ar fi venit la mine şi mi s-ar fi înfăţişat şi eu aş fi găsit în casa mea pe acel răufăcător, sau l-aş fi predat, sau l-aş fi iertat de la moarte” La auzul acestei explicaţii, regele ar fi început să râdă şi s-ar fi mirat din inimă de dânsul”, se arată în volumul „Vlad Ţepeş (Dracula), între legendă şi adevăr istoric”, publicat de Ştefan Andreescu, la Editura Enciclopedică.


Vă recomandăm şi:

Ioan de Hunedoara, „atletul lui Hristos”. Zece lucruri mai puţin ştiute despre voievod. „Lumea nu a mai cunoscut vreodată un asemenea om”

Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român. A fost numit „atletul lui Hristos”, de Papa Calixt al III-lea, pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creştină de invaziile otomanilor, iar adversarul său cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea voievodului, că „lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”.

Zi istorică pentru Hunedoara: 570 de ani de la naşterea regelui Matia Corvin

Rege al Ungariei pentru mai mult de trei decenii Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, născut în 23 februarie 1443 la Cluj, este un simbol al Transilvaniei şi al Hunedoarei, în castelul şi-a petrecut copilăria.

Elisabeta Szilágyi a fost „doamna de fier” din umbra celor mai mari nume din istoria Hunedoarei

Una dintre cele mai importante femei din istoria Transilvaniei şi-a legat numele de domnia lui Ioan Corvin de Hunedoara, a cărui soţie a fost, şi a fiului său Matei Corvin, domnitor vreme de trei decenii pe tronul Ungariei.

FOTO Hunedoara anilor 1880 în imagini rare. Cum se mândreau austro-ungarii cu Uzinele de fier şi minele din Hunedoara

Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar.

„Adevăratul castel al lui Dracula”. Cum a schimbat reportajul celebrei Aline Mosby istoria castelului din Hunedoara

Castelul în care „a trăit şi a păcătuit” Dracula se află în Hunedoara, scria în 1969 o celebră jurnalistă din Statele Unite ale Americii, Aline Mosby. Ea a fost cea care a pornit pe urmele personajului însetat de sânge din romanul lui Bram Stoker şi, cu peste cinci decenii în urmă, a descoperit că locul unde el trăise nu a fost Bran, ci Hunedoara.

citeste totul despre: