Centru de afaceri nou pe vechile ruine ale combinatului. 20 de hectare de teren au fost ecologizate şi sunt oferite gratuit
0Aproape 20 de hectare de teren, situate în împrejurimile Castelului Corvinilor, sunt oferite gratuit investitorilor care creează locuri de muncă în Hunedoara. Parcul de afaceri înfiinţat printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană a fost inaugurat, în urma unei investiţii de aproape zece milioane de euro.
Hunedoara are un nou parc de afaceri, situat în vecinătatea Castelului Corvinilor. Proiectul care a însemnat ecologizarea şi parcelarea a 20 de hectare de teren din ruinele fostului combinat siderurgic al Hunedoarei şi înfiinţarea unei clădiri cu trei etaje, sediul centrului de afaceri, a fost inaugurat luni. Investiţia s-a ridicat la aproape zece milioane de euro.
Primarul Hunedoarei, Viorel Arion, a declarat că terenurile şi spaţiile din clădirea noului centru de afaceri vor fi puse la dispoziţie gratuit investitorilor interesaţi, în primii cinci ani de funcţionare, însă vor avea prioritate cei care crează cât mai multe locuri de muncă.
Proiectul centrului de afaceri din Hunedoara a demarat în urmă cu doi ani şi a presupus ecologizarea uneia dintre cele mai poluate zone din fostul combinat siderurgic.
Au fost ecologizate terenurile pe care a funcţionat cocseria, unde ajungeau cele mai mari cantităţi de substanţe chimice nocive rezultate din procesul de ardere al cărbunelui. În ultimii ani, în zona pe care încă din secolul al XIX-lea au avut loc activităţi industriale, zeci de construcţii au fost demolate, dar sub dărâmături solul şi galeriile au rămas contaminate. Ecologizarea celor 20 de hectare de teren din vechea platformă industrială a Hunedoarei a fost primul astfel de proiect derulat în Hunedoara.
Zona în 2013. FOTO: Daniel Guţă.
În municipiul Hunedoara, peste 100 de hectare de teren din fostul combinat, aflate în administrarea Eco Sid (societate cu acţionar majoritar Consiliul Local Hunedoara), dar şi alte peste 100 de hectare de teren ale actualului combinat au rămas neecologizate.
Cât de poluată a fost Hunedoara în anii de prosperitate ai combinatului
Vestită în anii 1970 pentru combinatul siderurgic în care lucrau peste 20.000 de oameni, Hunedoara se evidenţia şi ca oraş poluat. Un studiu realizat de specialiştii de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, păstrat de Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara, arăta că în Hunedoara, nivelul de poluare cu praf era de până la 12 ori mai mare decât limita admisă, potrivit normelor vremii. De asemenea, poluarea cu gaze nocive provenite din combinat avea un nivel ridicat, chiar dacă se încadra între limitele admise. Studiul a fost realizat în perioada 1969 – 1970, în care combinatul siderurgic din Hunedoara se afla în topul cele mai performante centre industriale din ţară. Specialiştii au executat timp de doi ani măsurători asupra stării de poluare a aerului, în zona Hunedoarei, Devei, a Călanului şi a oraşului Simeria. În anii 1970, zona Hunedoarei era afectată de mai multe surse de poluare: Combinatul Siderurgic Hunedoara, Uzina de semicocs Victoria Călan, nodul de cale ferată Simeria, Termocentrala Mintia, ele fiind amplasate de-alungul văilor şi râurilor Cerna, Mureş şi Strei.
În Hunedoara gama de poluanţi era diversă, cuprinzând gaze şi aerosoli nocivi: dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, dioxid de carbon, fenoli, funingine. Autorii studiului afirmau că răspândirea poluanţilor putea fi bine caracterizată urmărind comportarea a doi trasori: dioxidul de sulf pentru gaze şi depunerile gravitaţionale pentru aerosoli. „De altfel SO2 constituie şi un gaz important din punct de vedere al noţiunii nocive, iar depunerile gravitaţionale reprezintă factorul principal care caracterizează disconfortul”, se arată în cercetare. Oraşele Simeria şi Călan şi împrejurimile termocentralei Mintia înregistrau valori crescute de SO2 în atmosferă, dar mai reduse ca în Hunedoara. Călanul era poluat din cauza uzinei de semicocs, iar Simeria din cauza termocentralei Mintia şi a circulaţiei feroviare intense. Sudul oraşului Călan şi Deva erau mai puţin poluate. Municipiul Deva nu avea surse importante de poluare pe teritoriul ei, iar poluanţii de la Mintia erau emişi la înălţime. Concentraţiile de dioxid de sulf erau, totuşi, sub limita sanitară admisă, afirmau realizatorii studiului publicat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie. Măsurătorile privind praful arătau că în perimetrul combinatului din Hunedoara se depăşea cu şase grame pe metru pătrat limita admisă.
Vă recomandăm şi:
Proiectul de reabilitare a celor 20 de de hectare din vechea platformă industrială a Hunedoarei, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, nu a demarat până, deşi au trecut mai bine de trei ani de la data în care a fost iniţiat. În prezent, zona care urmează să intre în ecologizare este considerată una dintre cele mai poluate ale Hunedoarei.
Locuitorii Hunedoarei sunt nevoiţi să trăiască înconjuraţi de rămăşiţele industriei cu care s-au mândrit înaintaşii lor. Proiectele de ecologizare a fostelor întreprinderi miniere şi a platformei siderurgice se desfăşoară cu dificultate sau sunt abandonate din lipsa fondurilor. Aşa s-a întâmplat şi în cazul fostei exploatări miniere Teliuc, una dintre mai poluate zone a Hunedoarei.
Ştefan Tripşa a fost unul dintre cele mai cunoscute personaje din trecutul comunist al Hunedoarei. A devenit celebru în anii 1960, după ce a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste – RPR, pentru performanţele sale în Oţelărie. În anii 1960, noul erou stahanovist a fost răsfăţatul presei, al publiciştilor şi al autorităţilor, care l-au transformat într-un oţelar legendar, cu calităţi fabuloase.
Peste 100 de hectare de teren din fosta platformă siderurgică a Hunedoarei continuă să prezinte riscuri mari pentru sănătatea localnicilor. În locurile contaminate de poluanţii fostului combinat, oamenii scotocesc după fierul vechi, din care îşi asigură costurile existenţei. Întreg judeţul suferă însă de disconfortul siturilor poluate.