Adevărul ascuns despre uneltele din fierăria dacilor, găsite în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei

Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.

Peste 20 de unelte dacice au fost descoperite în apropiere de Sarmizegetusa Regia, dar în afara sitului UNESCO, de jandarmii care patrulau în zonă. În 8 octombrie, la o zi după eveniment, Inspectoratul de Jandami al Judeţului Hunedoara a informat că piesele, unele pe jumătate îngropate, altele acoperite doar de frunze, au fost scoase la iveală datorită ploilor. "Obiectele au fost descoperite de jandarmii montani aflaţi în misiune, în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei. Obiectele se aflau la vedere, pe suprafaţa solului sau parţial în sol, în zona Drumului Dacic - Valea Albă. În zona respectivă nu existau urme de săpături. Cel mai probabil, piesele metalice au ieşit la suprafaţă ca urmare a eroziunii solului în urma fenomenelor naturale", a informat Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara.

Uneltele dacice ar fi fost abandonate de braconieri

Reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice susţin că ipoteza lansată de IJJ Hunedoara şi sprijinită de Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara este falsă.

"În data de 7 octombrie 2015 de la postul de jandarmi montani Grădiştea de Munte se semnalează că lucrătorii acestei formaţii, în patrulare, au ajuns la locul gropii şi au descoperit  în proximitatea ei mai multe obiecte de fier susceptibile a face parte din categoria artefactelor antice, unele adunate într-o grămadă la 3 metri de groapă, altele risipite pe o rază de aproximativ 6-7 metri, toate la vedere, neacoperite de frunze sau de vegetaţie căzută. Din constatările la faţa locului făcute de către arheologi reiese că este foarte puţin probabil ca intemperiile sau eroziunea solului să fi fost factorii determinanţi al descoperirii pieselor, înclinându-se mai degrabă spre o acţiune voluntară, recentă, făcută de mâna omului, în preajma unei gropi care a făcut obiectul unor cercetări judiciare şi de specialitate. În opinia specialiştilor expunerea lor la aer este de dată recentă, până în momentul scoaterii lor la vedere ele putând fi depozitate, ascunse şi camuflate în scorburi sau acoperite de frunze în strat gros", a informat instituţia subordonată Consiliului Judeţean Hunedoara, al cărui administrator este Vladimir Brilinski.

Direcţia judeţeană de Cultură este acuzată că nu a verificat la faţa locului provenienţa pieselor antice. „Niciun reprezentat al Direcţei Judeţene de Cultură nu a considerat că ar fi necesară o inspectare a locului de unde piesele au fost ridicate, neglijând posibilitatea ca apariţia bruscă a pieselor să fie produsul unei acţiuni umane, cu intenţii dubioase şi răuvoitoare într-o zonă în care au fost semnalate câteva zeci de gropi săpate de braconieri în intervalul 1998 – 2006. Datoria Direcţiei Judeţene pentru Cultură era să cerceteze la faţa locului şi să sesizeze în cel mai scurt timp organele de poliţie, în cazul unor constatări de agresiune împotriva solului şi a patrimoniului. Datorită acestei neglijenţe, nici până la această oră poliţia nu a întreprins cercetări pentru depistarea unei eventuale fapte antisociale cu posibile consecinţe grave", a informat Vladimir Brilinski.

În apropierea locului în care au fost descoperite uneltele de fierărie antice, în anii trecuţii căutătorii de comori au efectuat săpături ilegale.    

În ultimele săptămâni, sute de gropi, cel mai probabil lăsate de braconieri, au fost observate în incinta cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, excepţie făcând Sarmizegetusa Regia, care este supravegheată de jandarmi şi de angajaţii unei firme de pază.

Vă recomandăm şi:

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.