Dunărea a „născut“ o insulă în apropiere de Galaţi. Nivelul fluviului a scăzut dramatic, aproape de un minim istoric

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Insula nouă din mijlocul Dunării FOTO Costel Crângan
Insula nouă din mijlocul Dunării FOTO Costel Crângan

Debitul fluviului a scăzut la jumătate faţă de media obişnuită a lunii iulie. Autorităţile fluviale fac dragaje în punctele critice pentru ca navele să poată circula în siguranţă, iar bacurile din Galaţi şi Tulcea sunt nevoite să ocolească mai mulţi kilometri din cauza bancului de nisip apărut peste noapte. Probleme mari sunt pe sectorul bulgăresc al Dunării.

Seceta prelungită din centrul şi estul Europei are efecte dramatice asupra debitului Dunării, care a scăzut în ultimele zile la un nivel minim care este atins de regulă o dată la jumătate de secol. 

Potrivit directorului general al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, Dorian Dumitru, debitul Dunării era în data de 17 iulie, la Baziaş, la intrarea în ţară, de sub 3.000 de mtri cubi pe secundă, în condiţiile în care debitul multianual specific lunii iulie este de 5.350 de metri cubi pe secundă, adică aproape dublu.

Directorul AFDJ a mai precizat că tendinţa debitului fluviului este în continuare de scădere, fiind prognozate valori de circa 2.700 de mc/s în următoarele zile (adică până în jurul date de 24 iulie), după care există indicii că debitul va reveni la 3.000 de mc/s dat fiind că în Europa centrală a plouat destul de abundent în ultima săptămână. 

„Va trebui să parcurgem câteva zile ceva mai dificile pentru navigaţie, însă am convingerea că dacă ne mobilizăm bine oamenii şi urilajele lucrurile vor merge bine şi nu vom avea incidente”, a declarat Dorian Dumitru.

De altfel, AFDJ Galaţi a transmis deja un avertisment către navigatori, în care specifică faptul că a apărut o zonă critică, unde se intervine pentru adâncirea şenalului navigabil, în amonte de Cernavodă, pe raza localităţilor Cochirleni şi Hinog. 

„Se aduce la cunoştinţa navigatorilor că pe Dunărea fluvială, între kilometrul 304 şi kilometrul 310, lucrează complexul de dragaj Fileşti 3, cu şalandele Siret 2 şi Siret 3, pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie recomandate de Comisia Dunării. Pe sectorul amintit se interzice: întâlnirea, depăşirea sau navigaţia la aceeaşi înălţime; producerea de valuri sau efecte de sucţiune; târârea ancorelor, lanţurilor sau parâmelor”, se arată în avizul nr.112 /2017 emis de AFDJ Galaţi.

Noua insulă a Dunării a stârnit curiozitatea 

Dorian Dumitru a precizat că acesta nu este singurul sector de fluviu administrat de România în care sunt probleme. „În amonte şi în aval de Cernavodă avem porţiuni în care şenalul are adîncimea mai mică de 2,5 metri, cât este stabilit prin convenţiile internaţionale. Acţionăm pentru dragare acolo, după care vom duce utilajele şi oamenii în aval de Corabia, între kilometrii fluviali 610 şi 612”, a mai spus acesta.

Insula din dreptul Galaţiul a apărut din nou

Chiar dacă şenalul navigabil are peste 7,5 metri (cel puţin deocamdată) pe tot sectorul maritim al Dunării – adică pe porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina – nivel scăzut al apei tot provoacă probleme.

Astfel, la Galaţi, în dreptul oraşului (chiar în faţa trecereii bac către judeţul Tulcea) a apărut o nou insulă. În fapt un uriaş banc de nisip, care desparte fluviul în două şi încurcă foarte mult navigaţia vaselor care asigură traficul de pasageri şi de mărfuri între Dobrogea şi Moldova.

Amintita insulă  a apărut şi în vara trecută (după ce nu mai fusese văzută mai bine de şase decenii), însă era la o dimensiune mai mică şi mai aproape de mal decâta cum. De data acesta bancul de nisip s-a mutat mai spre mijlocul albiei, destul de aproape de şanalul navigabil, având o suprafaţă dublă faţă de anul trecut. Prezenţa insulei (dincolo de atracţia turistică, oamenii înghesuindu-se să facă poze şi să o filmeze) pune în pericol de eşuare navele care tranzitează zona, bacurile fiind obligate să renunţe la drumul obişnuit şi să ocolească prin dreptul Portului Mineralier.

„Trebuie să ocolim în amonte şi întârziem cursele, îmbarcarea, debarcarea. Ne ducem mai sus vreo 300-400 de metri, ne ducem spre portul mineralier. Întârziem cursele, în loc să le facem în şapte minute, le facem 12-15 minute, cu costuri mai mari”, a declarat Grigore Crăciun, şeful flotei Navrom Bac, care a precizat că nu situaţia nu va duce, totuşi, la creşterea tarifelor de traversare.

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi, limba de nisip lungă de circa 400 de metri şi lată de 10-20 metri nu se află pe şenalul navigabil. „Acum nu reprezintă o problemă deoarece nu este pe şenalul navigabil, deci nu este o problemă pentru navigaţie. S-a mai întâmplat şi în alţi ani, insula apare atunci când Dunărea este scăzută, din cauza lăţimii Dunării, a vitezei curentului apei mai mică decât viteza curentului la malul drept, acolo se depun aluviuni, se formează un banc”, a spus directorul AFDJ.

Bulgarii, neserioşi ca de obicei

Dacă pe sectorul românesc al Dunării lucrurile sunt cât de cât sub control, pe sectorul bulgăresc (mai exact în zona portului Belene, aflat nu departe de Giugiu) situaţia tinde să se complice. Aşa cum se întâmplă de obicei atunci când nivelul fluviului scade, în amintitul sector se formează bancuri de nisip, adâncimea şenalului scăzând la 1,8-1, metri, iar bulgarii refuză să facă dragaje.

„Potrivit Convenţiei din 1955, segmentul de Dunăre de la kilometrul 375 la 610 este administrat de statul bulgar, iar segmentul de Dunăre de la km 610 la 845, de statul român. Autorităţile bulgare nu reuşesc să asigure adâncimea minimă de navigaţie de 2,5 metri, convoaiele de barje se descompun, trecând pe rând pe culoarele de apă pe care se află cea mai mare adâncime, în caz contrar existând pericolul să eşueze. Apar des blocaje în zonă”, a precizat Dorian Dumitru.

Pe sectorul Belene au apărut cele mai recente blocaje mari în august, septembrie şi decembrie  2016, cât şi în ianuarie 2017. Armatorii fluviale au raportat, pe acest fond, pierderi de milioane de euro, fiind deschise câteva procese împotriva statului bulgar,  pentru recuperarea pagubelor.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite