VIDEO Vasul Greenpeace a venit la Constanţa. Care este mesajul purtat de activiştii ecologişti faimoşi în toată lumea
0Rainbow Warrior, nava-fanion a Greenpeace, a sosit la Constanţa pentru a semnala pasivitatea României în problema schimbărilor climatice.
Rainbow Warrior, nava-fanion a Greenpeace, a sosit la Constanţa, unde va sta timp de 5 zile. Oprirea în România marchează începutul unui tur european de 5 luni care, sub sloganul #unitipentruclima, promovează soluţiile energetice curate şi solicită acţiuni decisive pentru protejarea climei din partea liderilor europeni.
Nava va fi acostată la Constanţa timp de 5 zile, între 29 mai şi 2 iunie, perioadă în care vor fi organizate diferite evenimente cu acces gratuit pentru public, la bord şi în port.
Vaporul va putea fi vizitat în fiecare zi. Un autobuz RATC va face traseul Poarta 1 (interiorul portului) - Cuibul Reginei, cu o frecvenţă de 15 minute, tot gratuit.
Primul vas Rainbow Warrior a fost scufundat prin detonare de către Serviciile secrete franceze (DGSE) în timp ce protesta la adresa testelor nucleare, la Auckland, în Noua Zeelandă, la 10 iulie 1985. Fotograful Greenpeace Fernando Pereira şi-a pierdut atunci viaţa. Evenimentul a declanşat un scandal diplomatic internaţional.
PROGRAMUL DE VIZITARE A NAVEI RAINBOW WARRIOR
Sosirea vasului la Constanţa coincide şi cu ultimul tur pentru căpitanul Pete Willcox, o legendă a Greenpeace. El a fost căpitan la bordul primului Rainbow Warrior, scufundat prin detonare de către serviciile secrete franceze (DGSE) în Noua Zeelandă, în 1985, eveniment ce a declanşat un scandal diplomatic internaţional. În 2013, aflat la bordul unui alt vas al Greenpeace numit Arctic Sunrise, Pete Willcox a fost arestat şi reţinut timp de 2 luni de armata rusă, alături de alţi 30 de activişti. În anul 2014, căpitanul Pete a fost premiat de către publicaţia britanică The Guardian pentru munca de o viaţă dedicată mediului. Căpitanul Pete Willcox a navigat peste 400.000 mile în întreaga carieră.
De ce vine vasul Greenpeace la Constanţa
„Din păcate, România neglijează problema schimbărilor climatice şi se opune acţiunilor ambiţioase de protejare a climei, totul în defavoarea mediului şi a cetăţenilor săi. Schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult planeta. Fenomenele meteo extreme şi efectele lor devastatoare sunt omniprezente atât la nivel global, cât şi local. Oamenii suferă din cauza schimbărilor climatice, iar mediul este, în unele situaţii, iremediabil distrus.
Şi în România schimbările sunt vizibile: anotimpurile sunt atipice, avem inundaţii de proporţii, dar şi zone deşertificate, inclusiv manifestări violente ale vremii, precum tornadele. Oamenii de ştiinţă din toată lumea confirmă că schimbarea climei are legătură cu activitatea umană. E nevoie de acţiune urgentă a tuturor statelor lumii şi a sectorului de business pentru ca acest fenomen să fie încetinit şi apoi oprit“, spun ecologiştii de la Greenpeace.
„Poziţia României faţă de schimbările climatice este retrogradă“
Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 55 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente, pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător şi pentru a promova pacea. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazează mai ales pe contribuţii de la persoane fizice.
Rainbow Warrior, nava-fanion Grenpeace, a venit la Constanţa Sursa Greenpeace
„Deşi România este semnatară a mai multor acorduri climatice, ţara noastră face încă prea puţine. Uniunea Europeană este singura entitate care manifestă o oarecare influenţă pozitivă asupra strategiilor şi ţintelor de mediu din România.
Sectorul energetic, care are un impact major asupra climei fiind cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră, este îmbătrânit şi tributar aranjamentelor politice. Deşi ţinta UE pentru 2050 este o economie fără emisii de carbon, România propune în proiectul de strategie energetică a ţării menţinerea unităţilor pe cărbune, ba chiar şi construirea unora noi, cu tehnologii nevalidate la nivel mondial.
De asemenea, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) care cuprinde contribuţia României la eforturile Europene este total lipsit de ambiţie, propunând o cotă de energie din surse regenerabile de doar 27.9%, în condiţiile în care ţara noastră are un potenţial important, iar ţinta europeană este de minim 32% pentru 2030“, consideră ecologiştii de la Greenpeace.
„Majoritatea statelor membre din UE au decis să elimine treptat producţia de energie din cărbune pentru a proteja clima, dar şi din raţiuni economice. Guvernul României încearcă să întârzie inevitabilul cat mai mult posibil şi sprijină, din păcate, funcţionarea termocentralelor pe cărbune care nu respectă normele de mediu naţionale şi europene.
De mai bine de 5 ani, termocentrale precum Mintia şi Govora funcţionează fără autorizaţie integrată de mediu. Aceste termocentralele pe cărbune sunt foarte poluante, contribuie decisiv la amplificarea schimbărilor climatice şi afectează sănătatea oamenilor. Conform unui studiu Climate Action Network Europe, termocentralele pe cărbune din România provoacă anual 570 decese premature şi costuri de sănătate asociate poluării ce se ridica la peste 1,6 miliarde de euro anual.
Cerem Guvernului României un plan asumat pentru înlocuirea treptată a producţiei de energie din cărbune cu energie din surse curate, regenerabile, până în 2030. Amânarea acestui plan pune în pericol securitatea energetică a României, iar nerecunoaşterea colapsului producătorilor de energie pe bază de cărbune şi amânarea înlocuirii cu energie din surse regenerabile vor duce la o criză majoră în următorul deceniu”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Tranziţia către energia curată trebuie să se facă treptat
Activiştii atrag atenţia că înlocuirea treptată a producţiei de energie din cărbune cu energie din surse curate vine la pachet cu o serie de riscuri şi provocări de ordin economic şi social. Când minele şi termocentralele se închid, comunităţile locale suferă. Veniturile, locurile de muncă, vieţile oamenilor sunt puse în pericol atunci când guvernele nu îşi asumă un proces de tranziţie justă prin care, odată cu închiderea minelor şi termocentralelor, oamenii au acces la un loc de muncă decent într-o economie fără emisii de carbon.
Rainbow Warrior, nava-fanion Grenpeace, la Constanţa Sursa Greenpeace
„Cerem Guvernului României să pregătească această tranziţie pentru comunităţile miniere şi să nu le abandoneze, aşa cum a făcut-o la sfârşitul anilor ‘90, în Valea Jiului. Oamenii au suferit cumplit pentru că autorităţile nu au fost capabile să creeze alternative sustenabile în Valea Jiului, să gestioneze fonduri, să implice comunitatea în rezolvarea problemelor create de disponibilizările în masă.
Guvernul să îşi asume că nu există viitor pentru cărbune. Costurile ridicate pentru producerea de energie din cărbune şi criza de mediu cu care se confruntă omenirea sunt semnele evidente ignorate de statul român. Autorităţile sunt obligate să înceapă să pună osul la treabă, prin atragerea de capital, fonduri europene, prin crearea de infrastructură şi prin investiţii în resursele umane din zonele miniere“, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii Greenpeace România.
Prosumatorii, parte a soluţiei
România trebuie să accelereze ritmul tranziţiei la energia regenerabilă. E o condiţie esenţială pentru a atinge ţintele obligatorii ale Uniunii Europene în materie de energie şi climă pentru următoarele decenii. Din păcate, în România, sectorul energiei regenerabile este blocat de mai mulţi ani, incoerenţa mecanismelor de sprijin îndepărtând investitorii.
Prosumatorii - micii producători/consumatori de energie din surse regenerabile - pot juca un rol important în descentralizarea sistemului energetic şi înlocuirea producţiei de energie pe bază de combustibili fosili, ce generează schimbări climatice.
„Deşi cadrul legislativ şi de reglementare a fost îmbunătăţit recent, e nevoie de semnale mult mai clare din partea statului român pentru a sprijini energia regenerabilă şi prosumatorii. Cerem proceduri simplificate şi un mecanism eficient de sprijin financiar pentru prosumatori. Orice cetăţean european are dreptul să îşi producă singur energia din surse curate. În România, drumul de la consumator la prosumator este încă lung şi plin de incertitudini. Tocmai de aceea, în luna mai 2019 sunt doar 70 de prosumatori înregistraţi în România, iar în Marea Britanie, 800.000, deşi ţara noastră beneficiază de mult mai multe zile însorite anual“, specifică Marian Mândru, coordonator de campanii Greenpeace România.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
