Licitaţia pentru Cazino a fost amânată. Povestea celui mai frumos edificiu al Constanţei, care pare blestemat
0Marţi, 23 iunie, trebuia să se organizeze la Bucureşti licitaţia pentru desemnarea câştigătorului lucrărilor de renovare şi consolidare a cazinoului din Constanţa.
Autoritatea contractantă, Compania Naţională de Investiţii, a prelungit data de depunere a ofertelor până pe 29 iunie, spun reprezentanţii instituţiei.
Simbolul oraşului a fost preluat în toamna anului trecut de CNI, care s-a angajat să îi redea strălucirea de altădată. Lucrările se ridică la 31,608,903 de lei.
Lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor. Parterul va fi împărţit între o expoziţie permanentă cu istoria edificiului îndrăgit al Costanţei şi o sală de conferinţe. Separat, va funcţiona o cafenea.
La etaj, o sală de spectacole va completa proiectul. Aici vor fi spectacole de teatru şi vor putea fi ţinute baluri, ca altădată, dezvăluie Decebal Făgădău, primarul Constanţei.
Simbolul Constanţei a fost predat toamna trecută Companiei Naţionale de Investiţii, care s-a angajat în demararea lucrărilor de renovare.
Povestea unui veac
Cazinoul actual a fost proiectat de arhitectul Daniel Renard, în stil Art Nouveau. Primarul liberal Cristea Georgescu a încheiat la data de 23 iulie 1903 un contract cu arhitectul Daniel Renard pentru proiectarea noului Cazinou, ca urmare a unor decizii ale Consiliului Comunal. Este actul de naştere al clădirii emblematice.
Român după mamă şi elveţian după tată, Renard s-a născut în Neamţ şi a făcut studii la Paris. La Constanţa a locuit pe strada Romană, actuală Revoluţiei, În afară de Cazino, el a mai proiectat Pavilionul restaurant din faţa Cazinoului, actualul Acvariu, Hotel Regina (Intim), Hala Pieţei, dispărută, complexul administrativ de lângă gara veche (Prefectura, Palatul regal şi Tribunalul), biserica din Hârşova.
Culoarea politică a administraţiei constănţene se schimba destul de des la începutul secolului XX. Ales de liberali să construiască această clădire, Renard este înlăturat în momentul în care au venit conservatorii la putere, în anul 1905.
De proiectarea Cazinoului s-a ocupat apoi arhitectul Petre Antonescu. În viziunea lui, Cazinoul avea funcţiunea de teatru. Dar revenirea liberalilor la putere între 1907 şi 1908 face ca Renard să-şi reimpună stilul Art Nouveau. Aşa se face că fundaţiile Cazinoului au fost modificate de trei ori.
Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. A fost cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României.
Lucrările au costat 1.300.000 de lei, bani din care s-a înălţat cel mai frumos edificiu al Constanţei.
Parterul avea un hol generos de primire, continuând cu o scară majestuoasă în trei rampe către etaj. De-o parte şi de alta a scării se găseau un grup sanitar şi biroul administratorului.
În continuare, spre nord erau spaţii pentru garderobă, bufet cu laborator, sală de lectură, vestiar, două săli de joc şi una de biliard. La etaj, scara debuşa într-un hol prin care se intra în sala de spectacole. De-o parte şi de alta a alveolei scenei se găseau foaierul artiştilor şi budoar pentru doamne.
Toţi au promis că repară Cazinoul şi apoi s-au lepădat de el
În 2007, Cazinoul a fost concesionat de Primăria Constanţei, pentru o perioadă de 49 de ani, firmei Queen Investments SRL, care deţine o reţea de cazinouri de lux în toată lumea, inclusiv în România. Numai că firma, care anunţase investiţii de nouă milioane de lei numai în primii cinci ani, a renunţat la acest proiect.
La scurt timp, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a preluat Cazinoul pentru a-l reabilita, numai că nu a trecut mult până când construcţia a ajuns iar în administrarea autorităţii locale întrucât trecuse mai bine de un an de când fusese preluat de minister şi lucrările nu începuseră.
În martie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a anunţat că a fost aprobată finanţarea pentru reabilitarea cazinoului, lucrările urmând să fie realizate cu fonduri europene. Investiţia era de 10 milioane de euro. Dar totul a rămas la stadiu de proiect.
În 2014, fostul primar Radu Mazăre a mers în Elveţia pentru a discuta modalităţi de colaborare cu reprezentanţii celui mai mare cazinou din Europa, aflat la Lugano.
Anul trecut, consilierii locali au votat transmiterea lui în proprietatea Ministerului Lucrărilor Publice cu promisiunea că Guvernul va aloca cele 10 milioane euro necesare pentru renovare. A fost astfel evitată o restaurare pe bani europeni care le-ar fi impus autorităţilor transformarea lui în muzeu.
„Dacă aş fi reparat Cazinoul cu bani de la Primărie şi aş fi băgat peste 10 milioane de euro în renovarea acestei clădiri, toţi cetăţenii oraşului şi cetăţenii României ar fi spus că sunt nebun, că în loc să construiesc case pentru 4.000 - 4.500 de oameni, de banii ăştia reparăm o clădire. Am încercat să fac ceva cu investitori privaţi“, spunea atunci Mazăre.
Vă mai recomandăm
FOTO VIDEO Ruina Cazinoului, înconjurată de o faleză de 14 milioane lei
FOTO Mai poate fi salvat Cazinoul? Ce facem cu clădirea-simbol a Constanţei
De ce suferă Cazinoul? Simbolul oraşului intră în reparaţii capitale GALERIE FOTO
FOTO VIDEO Cazinoul din Constanţa - ruinele care dau bine în videoclipuri
Se încarcă comentariile...
