Întrebarea care a înnebunit Securitatea: a fost sau nu duhovnicul Arsenie Boca la înmormântarea mamei sale în timp ce era închis la Canal?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe vremea în care Arsenie Boca era închis, mama sa, Creştina, a murit după o boală necruţătoare. Legendele spun că marele duhovnic a fost prezent la căpătâiul mamei sale, deşi el era în colonia de muncă de la Canal.

Prezenţa fizică a sfântului Arsenie Boca la înmormântarea mamei sale, în decembrie 1951, în localitatea Hălmagiu, din judeţul Arad, rămâne doar o legendă, atâta vreme cât niciun document oficial nu consemnează aşa ceva. 

Istoricul Florian Bichir, membru al Colegiului CNSAS, care a studiat dosarele părintelui şi a scris trei cărţi despre viaţa celui mai mare duhovnic al secolului XX, spune că zvonul că Arsenie Boca a fost prezent la înmormântarea mamei sale a pornit de la un turnător din sat, care s-a dus la Securitate şi a spus că mai mulţi ţărani l-au văzut pe acesta la înmormântarea mamei sale. „Aşa se face că toată viaţa lui, Arsenie Boca a fost întrebat de securişti cum a ajuns la Hălmagiu, el fiind atunci închis în colonia de la Canal“, spune Bichir. 

Lector univ. dr. Carmen Ciornea, care a studiat dosarele mai multor preoţi în arhivele CNSAS, precizează că singura menţiune pe care a descoperit-o în arhivele CNSAS pe această temă este următoarea: „În această perioadă, a murit Creştina, mama Părintelui (6 decembrie 1951) cauza: cancer. Părintele a mărturisit că a simţit momentul adormirii mamei sale”. 

Psihologul Zoe Dăian, nepoata părintelui Arsenie Boca, a povestit într-un interviu acordat agenţiei de presă AGERPRES că  mai mulţi oameni spun că l-au văzut la înmormântarea mamei lui, care avusese loc la sute de kilometri distanţă faţă de locul închisorii. „A fost. L-am întrebat dacă a fost, cum a ajuns, iar el a confirmat că a fost. A spus: «Am fost. Cu ajutorul lui Dumnezeu!». Conducerea penitenciarului unde era reţinut a dat telefon la Poliţia din Hălmagiu care a confirmat că l-au văzut la înmormântarea mamei, iar când unul dintre poliţişti a vrut să stea de vorbă cu el, s-a făcut nevăzut”, a mărturisit Zoe Dăian.

În dosarul său, securiştii au consemnat date despre minunile întâmplate la Canalul Dunăre- Marea Neagră. „În regiunea noastră, raionul Haţeg, circulă zvonul despre Boca Arsenie, cum că în timpul cât a fost la Canal s-au întâmplat mai multe „minuni”. Că unde lucra el se surpa pământul şi era mutat de la o lucrare la alta, dar până la urmă a fost nevoie să fie pus în libertate”, conform documentelor CNSAS.

image

Arsenie Boca a fost arestat în dimineaţa de 15 spre 16 ianuarie 1951. Securitatea a propus ca părintele „să fie încadrat în U.M., fiind un duşman activ al regimului actual şi clasei muncitoare". După ce a trecut prin centrul de triere din comuna Tudor Vladimirescu, ajunge la Canalul Dunăre-Marea Neagră. 

Pe numele său laic Zian Arsene Boca, părintele Arsenie a fost turnat de prieteni şi de străini, filat de Securitate, arestat şi pus să muncească pe şantierul primului Canal, unde erau trimişi oponenţii regimului instaurat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Fosta Securitate i-a deschis dosar de urmărire lui Boca Zian Arsene sub numele de „Pictorul“. 

Arsenie Boca era definit ca fiind un mic burghez, de profesie pictor şi fără loc de muncă, însă cunoscut ca find un simpatizant legionar. „După anul 1944, a întreţinut legături strânse cu elementele legionare, cum ar fi comandantul legionar Pătrăşcanu Nicolae, fostul prefect legionar, şi alţii. În anul 1949, a găzduit. până în anul 1950, la mănăstirea Prislop, pe călugărul Plămădeală Leonida, care a fost condamnat la şapte ani pentru instigare. În prezent, este semnalat că întreţine legături cu diferite elemente neidentificate care-i aduce pachete cu scrisori. De asemenea, este semnalat că face deplasări în ţară“, se arată într-un document de urmărire informativă din dosarul lui Arsenie Boca, păstrat în arhivele CNSAS. 

Părintele Arsenie a intrat în atenţia Securităţii în anul 1942, pe vremea în care era duhovnic la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din judeţul Braşov. Autorităţile îl suspectau de tăinuirea mai multor legionari. La acea vreme, monahul de la mănăstire spunea despre Arsenie Boca: „Din toate conversaţiile credincioşilor despre călugăr se poate observa că, în viitor, acest călugăr va avea un rol mare în ţară”.

CV-ul din dosarul de la Securitate

Fosta Securitate i-a întocmit şi un portret celui care avea o mare putere asupra maselor de credincioşi, amestecând date din viaţa duhovnicului cu presupuneri ale securiştilor referitoare la colaborarea acestuia cu legionarii, presupuneri care justificau deschiderea dosarului de urmărire: «„Pictorul“ Boca Zian Arsene, pe numele de Boca Zian Valeriu înainte de călugărie, a devenit Arsenie în 1939. În 1936, a fost hirotonisit ca diacon, iar în 1941 a devenit preot. În 1939, a plecat în Grecia, la Sfântul Munte Athos, unde s-a pregătit pentru călugărie.

Şcoala primară şi liceul teoretic le-a urmat la Brad, apoi a fost la Academia Teologică din Sibiu şi la Mitropolia de Arte Frumoase din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1938. Atunci a început să studieze picturile bizantine pentru a deveni pictor bisericesc. În 1939, la întoarcerea sa din Grecia la mănăstirea Sâmbăta din Făgăraş, s-a călugărit. În 1948, a ajuns la Prislop. Arsenie Boca era necăsătorit, iar averea de la părinţi a vândut-o pentru a putea urma cursurile. Nu a făcut parte din partide politice, dar are strânse legături cu elementele legionare, cum ar fi Petrescu Nicolae, comandantul mişcării legionare după 23 August 1944”».

image

Acuzat că a făcut la mănăstire cuib de legionari

De fapt, de ce era acuzat Arsenie Boca? Foştii securişti susţineau că, vreme de un an, din 1949 până în 1950, părintele a găzduit la mănăstirea Prislop, din Hunedoara, pe Leonida Plămădeală, care fusese condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la şapte ani de temniţă grea pentru instigare. Pentru faptul că nu l-a denunţat pe acesta autorităţilor, Arsenie Boca a fost trimis să muncească la Canalul Dunăre-Marea Neagră în primăvara lui 1951, de unde s-a întors în martie 1952. 

O a doua acuzaţie adusă celui supranumit „Duhovnicul Ardealului” a fost aceea că, după 23 august 1944, a întreţinut relaţii cu diferiţi membri ai mişcării legionare, cum ar fi Glatcov Grigore, un lăcătuş mecanic care, în 1945, a reorganizat mişcarea legionară în regiunea Moreni. În 1947, acesta, se susţine în dosarul de urmărit al lui Boca, a luat legătura cu părintele, motivând că a făcut acest lucru pentru „a mărturisi“ (pentru a se spovedi - n.r.). Însă, se arată mai departe în dosarul duhovnicului, Glatcov se ascundea la Mănăstirea Sâmbăta şi aici era vizitat de legionari, printre ei numărându-se două personaje cunoscute ca „elemente legionare”, Ioan Bologan şi Ioan Morea. „Înainte de 1944, Arsenie Boca avea legături cu legionarii din Făgăraş şi practică misticismul religios“, se mai arată în dosarul său informativ de la CNSAS. 

Vă mai recomandăm:

Mihail Moruzov, spionul cu trei clase şi omul lui Carol al II-lea, care a înfiinţat primul Serviciu Secret din România

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria


Secretele cu care a fugit Mihai Pacepa în SUA: diamantele sintetice, traficul de arme clandestin, numele agenţilor străini
 

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

     

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite