Tinerele din Cluj care au revoluţionat arta culinară cu dulceaţa din fructe de cactus, „bogată în antioxidanţi“. Invenţia lor a primit diplomă de excelenţă

Tinerele din Cluj care au revoluţionat arta culinară cu dulceaţa din fructe de cactus, „bogată în antioxidanţi“. Invenţia lor a primit diplomă de excelenţă

Studenta Cosmina Fodor (în dreapta) şi una dintre cadrele didactice care i-au coordonat licenţa Andruţa Mureşan (în stânga) FOTO Florina Pop

Lucrarea de licenţă le-a adus unei studente din Cluj şi coordonatoarelor sale diploma de excelenţă la un salon internaţional de inventică. Ingeniosul produs este o dulceaţă din fructe de cactus fortifiată cu calciu din coji de ouă.

Cosmina Fodor (23 de ani) este o studentă din Cluj care a ales o temă originală de licenţă: aceea de a crea o dulceaţă din fructe de cactus în care să folosească un ingredient la care nimeni nu se gândeşte, cojile de ouă. Ingenioasa idee le-a adus ei şi cadrelor didactice îndrumătoare, Sevastiţa Muste şi Andruţa Mureşan, o diplomă de excelenţă la Salonul Internaţional de Inventică ProInvent din Cluj.

Cosmina va termina în curând studiile la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Produselor Alimentare din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV). Licenţa ei constă tocmai în acest produs unic, cu aplicabilitate în industria alimentară: dulceaţa din fructe de cactus cu calciu extras din coji de ouă, acelea pe care fiecare gospodină le aruncă în coşul de gunoi.

„Asta a fost ideea principală: valorificarea unui subprodus“, spune studenta. Prin „subprodus“, termen folosit în literatura de specialitate, se referă la un produs care nu se foloseşte şi care sfârşeşte în tomberon. „Cojile de ouă reprezintă un subprodus. Ideea a fost să-l valorificăm la obţinerea unui ingredient bogat în calciu, un mineral esenţial în alimentaţia umană“, continuă tânăra.


Asistentul universitar Andruţa Mureşan (stânga) şi studenta Cosmina Fodor (dreapta) ţin în mână câte un borcănel de dulceaţă din fructe de cactus întărită cu calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop

De la omletă la licenţă

Printre eprubete şi sticle colorate cu nume felurite stau trei borcănaşe de dulceaţă cu etichete ispititoare. Alături de ele, cea care le-a preparat. Cosmina spune că a pregătit dulceaţa folosind tehnologia tradiţională de obţinere a acestui tip de produse, iar calitatea materiei prime şi a produsului finit a determinat-o prin analize chimice specifice în laboratorul de controlul calităţii produselor de origine vegetală din cadrul facultăţii.

„Cosmina a venit cu ideea să folosim fructul de cactus, care ni s-a părut un fruct interesant din punct de vedere al compoziţiei chimice. Este bogat în fenoli, compuşi antioxidanţi benefici organismului uman. În special seminţele acestui fruct au un conţinut ridicat de polifenoli (n.r. – specialiştii îi clasifică drept antioxidanţi a căror principală acţiune e lupta împotriva îmbătrânirii premature; se găsesc în unele fructe şi legume). Şi atunci am zis că ar fi o combinaţie interesantă între dulceaţa din fruct de cactus şi calciul din cojile de ouă“, explică Andruţa Mureşan (33 de ani), asistent universitar şi una dintre coordonatoarele licenţei tinerei, alături de profesorul universitar Sevastiţa Muste.

Ideea de a folosi cojile de ouă a fost a Andruţei. Făcea omletă într-o sâmbătă şi s-a gândit cum ar putea să nu arunce acele coji despre care se ştie că au în componenţă calciu. Iar Cosminei îi place dulceaţa. Astfel se explică inedita combinaţie.

Fructul dragonului

Ca să facă dulceaţa a ales fructe de cactus numite „pitaya“ sau „fructul dragonului“.

„Fructul de cactus e deosebit. Are coaja de culoare fucsia şi înăuntru e alb cu puncte negre (n.r. – miezul de pitaya, cel care se consumă din fruct, poate să fie şi roşu, respectiv galben)“, detaliază Cosmina. Spune că un fruct are circa 200 de grame şi le-a cumpărat dintr-un hipermarket din Cluj.


Fruct de cactus FOTO: Cosmina Fodor

„Am luat miezul din fruct, l-am curăţat. Cojile de ouă le-am spălat, le-am sterilizat prin fierbere, le-am zdrobit şi le-am cernut printr-o sită granulometrică (n.r. – o sită foarte fină de laborator). A rezultat o făină foarte fină. Apoi, respectând tehnologia specifică de obţinere a produselor din fructe conservate cu adaos de zahăr şi optimizând raportul dintre ingredientele compoziţiei, au rezultate diverse variante de dulceaţă de cactus cu coji de ouă“, explică studenta.

„Unele au fost apreciate de degustători, în special de colegii şi prietenii Cosminei, altele nu. În final, s-a ales compoziţia optimă atât organoleptic (n.r. – apreciere a calităţii unui produs alimentar cu ajutorul simţurilor), cât şi nutriţional“, precizează asistentul universitar. În dulceaţă a mai pus zahăr brun şi coajă de lămâie. „În orice dulceaţă sau gem se pune coajă de lămâie. Mama mea aşa face“, spune Cosmina.

Dulceaţa făcută de ea are un miros foarte plăcut şi o textură gelatinoasă. Andruţa Mureşan descrie licenţa Cosminei drept un produs gelificat, care aduce mult la aspect cu jeleul. „Mi s-a spus că seamănă cu dulceaţa de kiwi. Gustul e dulce-acrişor. Acrişor de la lămâie. În momentul de faţă, apreciem că minimum şase luni va fi termenul de valabilitate, însă avem în desfăşurare şi un studiu referitor la stabilitatea noului produs“, adaugă tânăra.

Explicaţia ce însoţeşte borcanul de dulceaţă FOTO Florina Pop

Conţine mult calciu

Odată gătită, dulceaţa a fost testată. „Testele au arătat că are un conţinut ridicat în antioxidanţi, în special polifenoli, iar în ceea ce priveşte umiditatea, aciditatea şi zahărul, se încadrează în standarde. Are un conţinut mare de calciu. Antioxidanţii sunt benefici pentru organismul uman, încetinesc oxidarea celulelor din organism“, explică Andruţa Mureşan. După ce au ajuns la formula perfectă de dulceaţă, au decis că merită să înscrie mica lor creaţie la salonul de inventică. „Nu ne-am aşteptat la diploma de excelenţă, dar a fost să fie“, crede studenta. 

Premii şi diplome pentru cercetători şi studenţi

USAMV Cluj-Napoca a participat, între 23 şi 25 martie, la cea de-a XIV-a ediţie a Salonului Internaţional de Inventică ProInvent. Evenimentul a fost organizat la Cluj de Universitatea Tehnică, sub egida Ministerului Educaţiei şi a filialei clujene a Academiei de Ştiinţe Tehnice.

Cercetători şi studenţi de la USAMV au obţinut 25 de premii. Unul dintre aceştia este studentul Adrian Martău, care a creat jeleul cu nanoparticule din aur cu efect antimicrobian, îndrumat de cercetătorul Dan Vodnar, „tatăl“ ambalajului antimicrobian – pentru care a primit medalie de aur, la ProInvent, ca şi studentul său. Aceste produse create de studenţi vor fi prezentate la Festivalul Alimentului, un eveniment deja cu tradiţie la USAMV, unde vin numeroşi investitori.

Mai puteţi citi:

EXCLUSIV Sticluţa vindecătoare cu suc din coji de fructe. Un cercetător clujean a descoperit că resturile pe care le dăm la gunoi ar fi un miracol pentru intestin

Un român a inventat ambalajul alimentar care ne scapă de E-uri

Borcănașe de dulceață din fructe de cactus și calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop

Imagini din aceeasi galerie
  • Borcănașe de dulceață din fructe de cactus și calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop
  • Borcănașe de dulceață din fructe de cactus și calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop
  • Borcănașe de dulceață din fructe de cactus și calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop
  • Borcănașe de dulceață din fructe de cactus și calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop
  • Borcănașe de dulceață din fructe de cactus și calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop
  • Borcănașe de dulceață din fructe de cactus și calciu din coji de ouă  FOTO Florina Pop
  • Studenta Cosmina Fodor (în dreapta) și una dintre cadrele didactice care i-au coordonat licența Andruța Mureșan (în stânga) FOTO Florina Pop
  • Studenta Cosmina Fodor (în dreapta) și una dintre cadrele didactice care i-au coordonat licența Andruța Mureșan (în stânga) FOTO Florina Pop
  • Borcan de dulceață  FOTO Florina Pop
  • Fruct de cactus FOTO: Cosmina Fodor
  • Fruct de cactus FOTO: Cosmina Fodor
Distribuie imaginea
citeste totul despre: