Orb din naştere, trăieşte prin abilitatea degetelor

Orb din naştere, trăieşte prin abilitatea degetelor

Sorin Bărăian s-a născut orb

Sorin Bărăian este un exemplu pentru oricine în lupta cu greutăţile vieţii. În urmă cu 40 de ani, s-a născut orb, dar şi-a găsit un rost în viaţă: a învăţat arta masajului, iar acum se ocupă de baschetbaliştii de la „U“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Soarta l-a pedepsit crunt. Din cauza unui medicament administrat greşit de către medic mamei însărcinate, Sorin Bărăian s-a născut orb. Fără să afle vreodată ce este lumina, şi-a luat soarta în propriile mâini şi le-a demonstrat tuturor că asta nu-l împiedică să-şi găsească un rost.

Cum la vremea respectivă, nici medicina, dar nici posibilităţile financiare ale familiei sale nu permiteau o intervenţie chirurgicală, aşa a rămas pe viaţă. Unica sa opţiune era să urmeze un curs de maseur profesionist şi nu a ezitat: „Nevăzătorii au un simţ tactil mult mai bine dezvoltat. Noi simţim mult mai bine toate fibrele, încheieturile. Este foarte frumos, sunt fericit cu ceea ce fac”, spune acesta.

Mergea cu echipa în toate deplasările

Angajat al Spitalului Clinic de Recuperare, Sorin Bărăian colaborează cu echipa de baschet de aproape 20 de ani. La 14 ani a dat examenul de treaptă, iar acesta nu a fost cu nimic diferit faţă de cele de la liceele normale. Apoi a promovat examenul de bacalaureat , care a constat în probe orale şi a devenit maseur cu acte în regulă.

Atunci a început aventura cu echipa de baschet: „Nu există nimic special în ceea ce fac. Îmi place foarte mult munca mea, deşi nu ştiu cum e să faci altceva. Sportivul îmi spune exact unde-l doare şi eu acţionez. Se spune că noi avem un talent special, reuşim mult mai bine să vindecăm pacienţii, dar eu nu cred asta. Pur şi simplu celor de la club le-a plăcut cum lucrez şi m-au acceptat. Mergeam cu echipa în toate deplasările, nu-mi imaginam să lipsesc”, povesteşte maseurul.

Simte când intră mingea în coş


Sorin Bărăian nu a fost niciodată căsătorit şi locuieşte cu sora sa. Ea, dar şi mulţi alţi prieteni, îl ajută să se deplaseze şi să ajungă mereu la meciurile echipei pentru care lucrează.

Are foarte mulţi prieteni de suflet, deşi nu îşi poate imagina cum arată aceştia, iar jucătorii de baschet de la „U“ Mobitelco sunt oameni de nădejde în viaţa sa: „Îmi place foarte mult baschetul, deşi nu văd nimic din ce se întâmplă pe teren. Pur şi simplu simt când intră mingea în coş. Publicul, prin trăirile lui mă ajută mult să îmi dau şi mai bine seama de jocul băieţilor. La vârsta mea, nu mă mai gândesc să schimb ceva în viaţă, pentru că nu pot. Asta e viaţa mea şi sunt fericit. Te adaptezi la orice“, spune acesta, resemnat.

Este un personaj pe care îl cunoaşte toată lumea, de la copii până la oameni vârstnici, care apreciază devotamentul cu care vine la Sala Sporturilor. De asemenea, jucătorii îi sunt recunoscători pentru felul în care-i tratează şi îl apreciază pentru felul în care vede viaţa.

PROFIL
Născut: 20.10.1970, Mociu
Studii: Liceul Sanitar, Bucureşti
Familie: Necăsătorit


CE-I PLACE: „Munca pe care o fac mă face fericit. Asta a fost viaţa mea, masajul şi, bineînţeles, baschetul. Te acomodezi cu toate, te adaptezi la orice”

CE NU-I PLACE: „Eu nu ştiu cum ar fi fost dacă eram sănătos. Eu nu am fost niciodată nemulţumit, m-am obişnuit de mic copil cu viaţa pe care o am“

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
-Nu e nevoie să fii văzător pentru a face masaje?
-Nu, nu e nevoie. Pacientul îmi spune exact care e zona care-l doare şi eu masez acolo. În 20 de ani am acumulat destulă experienţă să nu întâmpin probleme.

-Cine vă ajută cel mai mult să ajungeţi la meciuri?
-Depinde, pentru că am foarte mulţi prieteni iubitori de baschet. De asemenea, nepotul meu practică acest sport şi nu e o problemă să ajung la sală. Mă descurc întotdeauna.

citeste totul despre: