Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, condamnat la 6,4 ani de închisoare. A luat mită circa 93.000 de euro. „E cam mult”, spune Uioreanu
0
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni de închisoare pentru corupţie, decizia Curţii de Apel Cluj fiind definitivă. Uioreanu a fost acuzat că a luat mită circa 93.000 de euro de la trei oameni de afaceri, condamnaţi şi ei în dosar. Fostul liberal susţine că i se pare cam mare pedeapsa, dar aşteaptă motivarea instaţei.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat, miercuri, la 6 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Din pedeapsă i se va scădea circa un an de zile, perioada petrecută în arest preventiv şi în arest la domiciliu. Hotărârea luată astăzi de Curtea de Apel Cluj este definitivă.
Fostul liberal a fost acuzat că a luat mită circa 420.000 de lei de la trei oameni de afaceri, fiecare fiind condamnat în dosar:
Ioan Bene, proprietarul SC Napoca SA – 3,8 ani cu executare.
Vasile Pogăcean, proprietarul SC Sinai Comimpex – 3 ani cu executare
Gabriel Davidescu, director dezvoltare în cadrul Uti Grup – 2,8 ani cu suspendare.
Tribunalul Cluj îl condamnase pe Uioreanu la 6 ani şi 6 luni de închisoare. Fostul preşedinte a făcut recurs şi a reuşit să-şi reducă pedeapsa cu 2 luni. Modificarea a venit pe fondul schimbării încadrării juridice a uneia dintre acuţaţiile care îi sunt aduse: astfel în loc de complicitate la spălare de bani, s-a considerat că este vinovat de tentativă la complicitate la spălare de bani. Curtea de Apel a păstrat însă încadrarea pentru luarea de mită şi falsul în înscrisuri sub semnătură privată.
Uioreanu va executa cu un an mai puţin
Conform uni comunicat al Curţii de Apel Cluj, Instanţa a admis apelurile declarate de Horea Uioreanu şi Ioan Bene la decizia Curţii de Apel. În cazul lui Uioreanu, instanţa a schimbat încadrarea juridică a uneia dintre infracţiunile de care este acuzat.
Horea Uioreanu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni pentru 3 infracţiuni de luare de mită, o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă de complicitate la spălare de bani.
Dacă Tribunalul Cluj l-a găsit vinovat şi de complicitate la infracţiunea de spălare de bani, Curtea de Apel a schimbat încadrarea juridică în tentativa la această infracţiune, înlăturând astfel pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
Pedepsele pentru celelalte infracţiuni de care e acuzat Uioreanu au rămas cele stabilite de Tribunal. Astfel, Curtea de Apel a stabilit că acesta va executa „pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 7 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani şi 9 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de: - 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare”. De asemene, lui Uioreanu i-au fost interzise dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
Curtea de Apel a mai decis de asemenea deducerea din durata pedepsei timpul reţinerii, arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie 2015. Asta înseamnă că pedeapsa de 6 ani şi 4 luni va scădea cu aproximativ un an de zile.
Ce spun Uioreanu şi avocatul său
„Aştept motivarea să văd pe ce se bazează. Mi se pare cam mult, dar aştept motivarea”, a declarat Horea Uioreanu pentru „Adevărul”.
Avocatul acestuia, Radu Chiriţă, a precizat: „Pedeapsa este alegerea judecătorilor, nu am ce să spun despre asta, ceea ce m-a suprins a fost faptul că soluţia de condamnare pentru mare parte din fapte se bazează pe declaraţiile şi probele date de Răzvan Pop în schimbul unor beneficii de natură penală. El a scăpat astfel de două dosare penale. Instanţa a ignorat acest aspect şi asta creează nesiguranţă”. Avocatul susţine că aşteaptă motivarea Curţii de Apel pentru a vedea dacă va folosi căile excepţionale de atac.
Vasile Pogăcean: 3 ani de închisoare
Omul de afaceri Vasile Pogăcean a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru dare de mită şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei. Instanţa a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.
Ioan Bene: 3 ani şi 8 luni de închisoare
Omul de afaceri Ioan Bene a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită (7 acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Trimp de 2 ani după executarea pedepsei, acestuia îi vor fi interzise drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
Curtea de Apel a schimbat şi în cazul lui Ioan Bene încadrarea juridică a infracţiunii de spălare de bani, în tentativă la această infracţiune. Astfel, a fost înlăturată pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru această infracţiune. Instanţa a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.
Petran şi Davidescu rămân cu aceleaşi pedepse
Curtea de Apel a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii Vasile Pogăcean, Ioan Petran şi Gabriel Davidescu.
Ioan Petran, fost consilier judeţean PNL, a fost condamnat de Tribunalul Cluj la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. De asemenea, Gabriel Davidescu, director dezvoltare în cadrul Uti Grup, a fost condamnat de Tribunal la 2 ani şi 8 luni cu suspendare pentru dare de mită.
Dosarul Uioreanu
Horea Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 28 mai 2014 pentru cinci infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, şi, ulterior, arestat preventiv pe 29 de zile, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.
Cei trei se află din 30 martie 2015 sub control judiciar.
În rechizitoriul întocmit la vremea respectivă de procurori se arăta că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu “a pretins de la Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 - mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”.
Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu “a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”
Mita, ascunsă sub formă de cercetare sociologică
Potrivit comunicatului citat, Horea Uioreanu şi Ioan Bene întocmeau acte în fals, ca să disimuleze actele de corupţie.
“În încercarea de a disimula adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturi fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă - sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro”, se arăta în rechizitoriul dosarului.
Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro".
Mită pe baza OUG 28/2013
În ceea ce priveşte relaţia dintre Horea Uioreanu şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, procurorii susţineau că Pogăcean i-ar fi dat cu titlu de mită lui Uioreanu aproape 135.000 de lei.
“În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune”, se arăta în rechizitoriul dosarului.
Lucrările la Aeroportul Internaţional CLuj-Napoca au fost un prilej bun pentru ca Horea Uioreanu să primească de mai multe ori bani cu titlu de mită de la omul de afaceri Ioan Bene, arătau procurorii DNA.
Mită pentru Aeroport
“În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului.”, declarau procurorii.
Pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiţionat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro, spuneau procurorii.
Horea Uioreanu primea mita în tranşe, susţineau procurorii anticorupţie, potrivit cărora Uioreanu aplica tehnica disimulării mitei şi în cazul sumelor primite de la Ioan Bene.
Procurorii spuneau că în această cauză s-a instituit sechestrul şi s-a indisponibilizat suma de 13.500 lei aparţinând lui Horea-Dorin Uioreanu , în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj, în suprafaţă de 195 metri pătraţi aparţinând lui Uioreanu, până la concurenţa sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale.
Minuta hotărârii judecătoreşti
„Adevărul” vă prezintă minuta Curţii de Apel pe care a făcut-o publică astăzi:
În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. admite apelurile declarate de DNA-Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii U. H. D. şi B.I. împotriva sentinţei penale nr.173 /12 mai 2016 a Tribunalului Cluj pe care o desfiinţează cu privire la omisiunea aplicării pedepselor complementare şi accesorii în cazul inculpaţilor B. I. şi P. V., a încadrării juridice a faptelor prev. de art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 şi respectiv, complicitate la acesta infracţiune, a greşitei reţineri a circumstanţelor atenuante, pedepsele stabilite, precum şi cu privire la pedepsele rezultante ale inculpaţilor U. H. D. şi B. I. şi judecând:
1. În temeiul art.386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul U. H. D. a fost trimis în judecată din infracţiunea de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracţiune prev. de art.32 rap.la art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, înlăturând aplic. disp.art.75 alin.2 C.pen. şi condamnă pe inculpat la : - 1 an şi 6 luni închisoare pentru această infracţiune. Menţine pedepsele aplicate prin sentinţa atacată inculpatului, respectiv: -3 (trei) ani şi 7 (şapte) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), -3 (trei) ani şi 3 (trei) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (10 acte materiale) -3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material). - 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen. În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracţiuni sunt concurente, iar în baza art. 39 al. 1 lit. b şi art. 45 al. 3 C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 7 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani şi 9 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de: - 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie 2015.
2. Aplică inculpatului P. V. pe lângă pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale). În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.
3. În temeiul art.386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. I. din infracţiunea de spălare de bani, prev. de art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracţiune prev. de art.32 rap.la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, înlăturând aplic. disp.art.75 alin.2 C.pen şi condamnă pe inculpat la : -1 an şi 6 luni închisoare pentru această infracţiune. Menţine pedepsele de 3 ani închisoare şi respectiv 6 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul B. I. prin sentinţa atacată pentru infracţiunile de dare de mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale)şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen. Aplică inculpatului B. I. alături de pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracţiuni sunt concurente iar în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 8 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de: - 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie. În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.
Menţine toate celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate care nu contravin prezentei decizii. Cheltuielile judiciare în apelurile DNA şi a inculpaţilor U. H. D. şi B. I. rămân în sarcina statului. II. În temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii P. V., D. G. R. şi P. I. împotriva aceleiaşi sentinţe. Obligă inculpaţii apelanţi la câte 1000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 31 ianuarie 2018.
Citeşte şi
Clujul, între cele 17 cartelele telefonice ale lui Apostu şi lampa cu ultraviolete a lui Uioreanu
Se încarcă comentariile...
