EXCLUSIV Sticluţa vindecătoare cu suc din coji de fructe. Un cercetător clujean a descoperit că resturile pe care le dăm la gunoi ar fi un miracol pentru intestin

Cercetătorul Dan Vodnar din Cluj, clasat de Foreign Policy în Top 100 oameni care schimbă România în bine, lucrează la un proiect prin care resturile de la fructe şi legume, pe care le aruncăm, devin sucuri-medicament. Sunt 100% naturale, fără zahăr şi ar putea să-i ajute pe cei care suferă de inflamaţii gastrointestinale. Vodnar e cel care a creat, în 2014, ambalajul microbian care ne scapă de E-uri.

V-aţi gândit vreodată dacă resturile de la fructe şi legume, pe care, cu toţii, le aruncăm la gunoi, ar putea fi folosite? Şi dacă da, ce s-ar putea face cu ele? O universitate, un institut de cercetare şi un mic întreprinzător au găsit un răspuns: sucuri.

Peste 20 de specialişti lucrează, din vara anului trecut, la un proiect numit FOOD-PROFIT prin care cojile, cotoarele şi pulpele de măr, portocală, struguri şi sfeclă de zahăr nu sfârşesc la coşul de gunoi, ci în urma unor procedee ştiinţifice devin sucuri care îi pot ajuta pe cei care suferă de inflamaţii gastrointestinale, adică de inflamaţii ale stomacului şi intestinelor.

”Cred extraordinar de mult în acest proiect şi, poate mai mult decât orice, îmi doresc ca el să aibă succes şi să fie comercializate sucurile”, afirmă cercetătorul Dan Vodnar, şef lucrări la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, totodată directorul proiectului FOOD-PROFIT.

Ingenioasa iniţiativă este coordonată de USAMV şi are ca partener ştiinţific Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie ”Octavian Fodor” din Cluj-Napoca (IRGHOF), iar ca partener economic, firma BWB din Bistriţa, care produce lactate şi bânzeturi. Scopul parteneriatului: să producă, timp de doi ani (din vara lui 2014 până în vara lui 2016), cu bani de la stat, adică cu 1.437.500 de lei, o nouă generaţie de băuturi probiotice funcţionale cu impact asupra sănătăţii gastrointestinale. 
Banii de la stat vin prin Ministerul Educaţiei, mai precis prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării şi Inovării (UEFISCDI).

Sticluţele cu suc se păstrează în frigider FOTO: Florina Pop

De la ce s-a plecat?

Mulţi oameni suferă de sindromul colonului iritabil. ”De aici a şi venit ideea proiectului”, a spus Vodnar.
Sucurile vor fi naturale, fără zahăr sau vreun adaos de ceva dulce, şi pasteurizate, putând rezista 2-3 luni, depozitate la 0-4 grade Celsius.

”Din pulpe, cotoare şi coji facem băuturi funcţionale care în partea de sus a sticlei sau a recipientului vor avea bacterii probiotice microîncapsulate. Când consumă această băutură, oamenii vor trebui să apese capacul, iar astfel se eliberează microcapsulele care ajung în băutură. E o băutură funcţională care te ajută. Poate să fie consumată de orice individ, indiferent de vârstă”, explică Dan Vodnar.

Odată înghiţite, bacteriile probiotice (n.r. (L.casei, L. plantarum, B. infantis, B. Breve) ajung în intestin unde încep să-şi facă treaba. Până acum, cercetătorii au folosit resturile de fructe şi legume consumate de ei şi astfel au reuşit să afle ce combinaţii de fructe şi legume să facă. Însă resturile de fructe şi legume care vor fi folosite în proiect vor fi procurate de la o echipă de nutriţionişti.

Momentan, sucurile vor fi ambalate în recipiente de sticlă, asemănătoare cu cele de sirop. ”Nu se ştie exact forma de prezentare finală până nu avem toate analizele finale”, adaugă Vodnar. Acest detaliu se va stabili la sfârşitul proiectului, adică în vara lui 2016.

Până atunci se fac analize peste analize ca sucurile să fie în parametri doriţi. Se vor face şi teste pe pacienţi care suferă de afecţiuni gastrointestinale. ”Cei de la IRGOF ne trimit nouă probele de fecale pentru că va trebui să facem analiza lor să vedem dacă bacteriile sunt în regulă, dacă au ajuns acolo unde trebuie. Mergem pe o simulare in vitro, dar trebuie făcută una şi reală”, explică Dan Vodnar.

Analizele. Ce zic medicii

Primele teste făcute sunt ”încurajatoare”, spun medicii de la IRGOF, care aşteaptă să vadă rezultatele finale ca să spună că s-a găsit o soluţie pentru pacienţii cu intestin iritabil. 

”Cercetarea microbiomului (n.r. termenul a fost elaborat de Joshua Lederberg, unul din titanii biologiei moleculare, şi desemnează totalitatea microbilor, a elementelor lor genetice şi a interacţiunilor acestora într-un mediu) reprezintă, la ora actuală, o temă de foarte mare actualitate în medicină. Capacitatea de a influenţa microbiomul în beneficiul pacienţilor pentru ameliorarea simptomelor din intestinul iritabil este o provocare.

Primele cercetări sunt încurajatoare, dar au vizat mai mult profilul de siguranţă al acestor produse. Încă nu avem date suficiente privind eficienţa lor în patologia funcţională gastrointestinală de tipul intestinului iritabil. Sperăm că acest produs să realizeze un beneficiu real la pacienţii cu intestin iritabil, să amelioreze simptomatologia de tip balonare, disconfort postprandial (n.r. după mâncare), tulburările de tranzit prin reglarea florei intestinale", spune medicul Lidia Ciobanu de la IRGOF, unul dintre doctorii implicaţi în cercetare. 

Aceasta s-a alăturat FOOD-PROFIT pe parcurs. Povesteşte că unul din oamenii care au venit cu ideea acestui proiect din partea medicală, colegul ei Nicolae Miron, a plecat cu o bursă de cercetare în străinătate şi a rugat-o să-i continue munca. ”Cum patologia intestinului subţire este una dintre pasiunile mele am acceptat să continui munca începută de colegul meu. Coordonatorul pe partea medicală a FOOD-PROFIT este profesorul doctor Marcel Tanţău”, adaugă Lidia Ciobanu. 

Când vezi recipientul în care e pus sucul produs de cercetătorii clujeni te gândeşti la sirop  FOTO: Florina Pop

Din laborator pe piaţă

După cei doi ani de analize şi teste, se doreşte ca produsul să ajungă pe piaţă, să nu rămână doar tema unui proiect de cercetare. Partenerul economic al proiectului, adică responsabilul cu comercializarea sucurilor, este tânărul Andrei Borşa, în calitate de reprezentant al firmei B.W.B. din Bistriţa. Concret, sucurile vor fi produse în laboratoarele societăţii bistriţene, iar apoi vor fi distribuite prin firma tânărului, INOVA TT din Cluj-Napoca.

”Ştiam că Dan Vodnar a depus, anul trecut, un proiect pe alimente funcţionale şi am mers la el. Atunci am aflat că negocia cu mai mulţi potenţiali parteneri pentru proiectul său. Mi-a plăcut foarte mult partea inovatoare a proiectului său şi am analizat potenţialul de valorificare al produsului pe care Dan dorea să îl dezvolte şi care se plia exact pe ceea ce căutam. După câteva discuţii şi cu tatăl meu, administratorul firmei BWB, i-am sugerat lui Dan societatea tatei ca şi potenţial partener. După ce toată lumea implicată a fost de acord, s-a definitivat proiectul, s-au semnat actele, iar proiectul a fost câştigat şi aşa am ajuns responsabil de proiect pentru BWB”, explică Andrei Borşa.

Acesta mai spune că lucrurile ar trebui să se mişte mai repede, că banii pentru cercetare trebui să vină la timp.  

”Proiectul în sine este foarte bun, deşi se materializează în paşi destul de mici. Vrem să introducem aceste noi produse pe piaţa românească, cel puţin, nu doar să le realizăm pentru Institutul de Gastroenterologie din Cluj, dar până nu se finalizează proiectul nu se poate valorifica întregul potenţial al produsului”, susţine tânărul. La 32 de ani, Andrei Borşa este asistent responsabil de activitatea de practică tehnologică în cadrul USAMV Cluj, administratorul firmei INOVA TT care se ocupă cu dezvoltarea de produse alimentare în parteneriat cu universitatea, dar şi de distribuţia de produse alimentare.

Top 100 de oameni care schimbă România în bine

Tot 32 de ani are şi Dan Vodnar, directorul de proiect FOOD-PROFIT care are, la activ, multe realizări, motiv pentru care, în iunie 2014, a primit, la Viena, titlul de „Danubius Young Scientist Award“ (n.r. – „Premiul Danubius al tânărului cercetător“). Iar în 2015, de câteva săptămâni, Foreign Policy l-a premiat pe clujean pentru munca şi pasiunea sa trecându-l într-un Top 100 de oameni care schimbă România în bine.

”Nici nu ştiam că există un top de această factură. Faptul că sunt acolo mă onorează. Sunt într-o continuă competiţie cu ceea ce am fost anul trecut”, spune cercetătorul Dan Vodnar.

El a creat un ambalaj special pentru alimente, care este antimicrobian şi care ar putea duce la dispariţia E-urilor. Dan Vodnar a început cercetarea în anul 2007, în 2010 a terminat doctoratul şi din 2011 este asistent universitar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. În 2012, a primit diploma de excelenţă din partea USAMV şi distincţia „Asistentul anului universitar 2011-2012“. Povestea s-a repetat un an mai târziu. Pentru el, cercetarea e sinonimă cu pasiunea şi îi dă energie să meargă înainte.

Mai puteţi citi:

Un român a inventat ambalajul alimentar care ne scapă de E-uri 

Top 100 FP România/ 2014 - Cercetare-Inovare; versiune extinsă