Inundaţiile ameninţă din nou Lunca Dunării. Dezastrul culturilor distruse de ape în 2015 s-ar putea repeta

În Lunca Dunării au apărit deja probleme FOTO Adevărul

Vremea cu toane dă peste cap planurile agricultorilor. Deşi semănăturile de toamnă nu au fost compromise, umiditatea excesivă din pământ pune culturile sub semnul întrebării. Deja în Lunca Dunării sunt zone în care apa bălteşte.Debitul crescut al Dunării, zăpada şi ploile abundente din ultima perioadă fac din nou probleme în Lunca Dunării.

Fermierii se tem de ce este mai rău: să nu aibă parte de inundaţiile din primăvara anului trecut care au pus la pământ plantele. Culturile de toamnă au intrat la iernat bine dezvoltate, iar zăpada a acoperit tot câmpul cultivat. „Încă e bine, dar sunt fermieri care vor avea pierderi la producţia de rapiţă pentru că a îngheţat. Plantele s-au dezvoltat, au avut talia mare şi au intrat târziu în repausul vegetativ, fiind surprinse de valul de ger”, spune un agricultor. Pe de altă parte, zăpada care s-a topit şi ploile din ultima perioadă au făcut să fie apă din belşug în sol.

“Ar trebui să fim avantajaţi la campania de primăvară, să putem efectua cum trebuie lucrările agricole. Deocamdată, culturile se prezintă bine. Sigur că temperaturile anormale pentru această perioadă nu sunt binevenite. Dacă e foarte cald, plantele sunt forţate să intre în vegetaţie prea devreme”, explică Mariana Hărmănescu, referent agricol în cadrul Direcţiei Agricole Călăraşi.

Au apărut băltirile

În Lunca Dunării, Aurelian Dobre, fermier din Bărăgan se teme că dezastrul din primăvara anului 2015 s-ar putea repeta. “ Debitul Dunării e foarte crescut, 8700 mc/s, apa de ploaie şi zăpada care s-a topit au început deja să infiltreze în zonele cultivate. Deja avem băltiri. În Brăila, de exemplu, fermierii sunt ajutaţi cu o staţie de desecare care ţine situaţia sub control, la noi încă nu ia nimeni măsuri. Şi anul trecut, agricultorii din zona noastră s-au mobilizat, am desecat cât am putut cu banii noştri, am consumat combustibil, ar trebui să fim sprijiniţi de ANIF ca să putem rezolva”, e de părere fermierul.

În martie, agricultorii vor începe campania de primăvară, cu însămânţări la borceag, mazăre şi lucrenă. În 2015, calendarul lucrărilor a fost decalat din cauza vremii nefavorabile care a făcut imposibilă intrarea în câmp.  “Din anii 80  nu ne-am mai confruntat cu o astfel de situaţie. Tot câmpul  a fost plin de bălţi, iar pe suprafeţe întinse, culturile au fost compromise”, spunea Dionisie Tomescu, directorul Direcţiei Agricole Călăraşi, la acea vreme.

2015, cel mai rău an

Încă din primăvara anului trecut, Bărăganul a avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente care au creat adevărate lacuri pe câmpurile din Lunca Dunării. Umiditatea excesivă a compromis peste 12.000 de hectare de culturi agricole şi a făcut imposibilă însămânţarea în campania de primăvară. Cele mai multe stricăciuni au fost la grâu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi. În vară, cum a început căldura, au fost puse la pământ plantele din Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea şi Borcea.

În vara anului trecut, altă nenorocire a fost pe capul fermierilor. Din cauza lipsei precipitaţiilor, în Bărăgan peste 23.000 hectare de culturi au fost făcute praf de căldura năucitoare şi lipsa ploilor. Conform directorului Direcţiei Agricole Călăraşi, Dionisie Tomescu,  cele mai mari probleme au fost în localităţile Grădiştea şi Ciocăneşti. Acolo aproximativ 50% din suprafaţa agricolă a fost distrusă de secetă.
”Valoarea pagubelor înregistrate la nivelul judeţului Călăraşi se ridică la 36 milioane de lei”, a precizat Dionisie Tomescu.

Conform directorului Direcţiei Agricole din Călăraşi, Dionisie Tomescu, pentru anul agricol 2015-2016, 208.155 de hectare vor fi acoperite de culturi. “Grâul va ocupa în continuare cea mai mare suprafaţă agricolă din judeţul Călăraşi, respectiv 126.400 de hectare. Orzul va fi semănat pe o suprafaţă de 30.676 de hectare, orzoaica de toamnă în jur de 4.400 de hectare, legumele pe 58 de hectare, iar loturile semincere pe 9.400 de hectare”, a spus Tomescu.



Vă recomandăm şi:

Recolta din 2015, sub semnul întrebării. Rapiţa şi grâul sunt deja compromise

Se culeg ultimele roade. Cea mai bună recoltă la porumb din ultimii 20 de ani

Atacul şoarecilor răpune agricultura din Bărăgan

Lipsa de umiditate din sol, inamicul nr.1 al culturilor agricole