Drumeţia spre „Babele de la Ulmet”, trovanţii cu forme ciudate, un periplu cu senzaţii tari FOTO
0
Sute de turişti aleg la fiecare sfârşit de săptămână să facă drumeţii în Munţii Buzăului, pentru a vedea renumiţii trovanţi din comuna Bozioru. „Babele de la Ulmet” sunt pietre cu forme dintre cele mai ciudate, care ajung să măsoare câţiva metri înălţime. Pentru a ajunge aici, însă, vizitatorii au de parcurs un sector de drum plin de gropi.
Trovanţii de la Ulmet atrag ca un magnet sute de turişti în weekenduri. Dornici de mişcare după sărbătorile care tocmai s-au încheiat, oamenii au luat cu asalt potecile de munte care duc la acest obiectiv.
Odată ajunşi în zona trovanţilor, în faţa ochilor li se arată un peisaj aparte. Pietrele cu forme ciudate lasă impresia unui loc desprins parcă dintr-o eră îndepărtată a istoriei, atunci când natura reuşea să creeze primele forme de viaţă.
”Am auzit într-o emisiune TV, apoi am căutat pe internet şi am vizitat din curiozitate. Îmi plac, sunt deosebite, interesante şi abia aşteptăm să le vedem pe toate. Îmi propusesem de multă vreme să ajungem aici, dar, din păcate, până acum nu am ajuns. Am făcut poze ca să le trimitem prietenilor care, şi ei, de multă vreme îşi tot propun să le viziteze. Vom mai veni cu siguranţă aici”, spune un turist din Galaţi.
Vizitatorii, mulţi dintre ei veniţi pentru prima dată în acest loc, au ţinut să facă fotografii lângă fiecare piatră, cu care speră să îşi impresioneze prietenii. La unison, turiştii spun că au ales acest loc pentru a face mişcare, după mesele îmbelşugate de Paşte şi 1 Mai.
”E surprinzător şi nu aştepţi ca în vârf de deal să găseşti un peisaj care seamănă cu o deltă, cu nisip şi pietre. E ceva special, e un loc pe care merită să îl recomanzi prietenilor, chiar dacă e un drum mai greu de parcurs. Merită orice efort”, declară un tânăr din Bucureşti.
Chiar dacă zona face parte din Georparcul Internaţional UNESCO ”Ţinutul Buzăului”, infrastructura din zonă lasă de dorit. Foarte mulţi turişti sunt nemulţumiţi de felul în care arată drumul de acces către atracţia situată pe o culme din satul Ulmet.
”Toţi românii ar trebui să vină să viziteze locul acessta. Păcat că drumul este în halul în care este până la locul de parcare. Nu se poate să nu asfaltezi un drum care este un obiectiv turistic naţional. Nu poţi să laşi aşa ceva, e jalnic. Mie mi-ar fi ruşine primar de comunele astea prin care trece lumea cu drumurile acestea. Se puteau atrage nişte fonduri şi pentru aceste drumuri”, este părerea unuia dintre oaspeţii obiectivului din Bozioru.
Grupul de stânci care seamănă cu nişte farfurii zburătoare se află pe raza satului Ulmet, comuna Bozioru, aflată la 44 de kilometri distanţă de municipiul Buzău. Drumul cu maşina poate fi parcurs în aproximativ 50 de minute. Din păcate, pe ultimii kilometri de şosea se face slalom printre craterele din asfalt. Autorităţile promit însă intervenţii în următoarea perioadă.
”Legea nu ne permite, ca entitate administrativ-teritorială, să intervenim pe drumurile care nu aparţin Consiliului Judeţean, şi vorbim aici la drumuri comunale, săteşti şi aşa mai departe. Pentru că este un drum de importanţă strategică din punct de vedere turistic şi nu numai, cu siguranţă vom intra într-un parteneriat cu primăria Bozioru, vom face un efort din surse proprii ca să rezolvăm acest lucru, pentru că este normal să fie aşa”, declară preşedintele CJ Buzău, Petre Neagu.
Trovanţii sunt formaţiuni naturale, având acelaşi mod de formare cu cel al babelor din Bucegi
Potrivit geologilor, trovanţii sunt forme de microrelief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală şi le sedimentează în timp. Modul de formare al trovanţilor este acelaşi cu cel al perlelor.
Întregul proces determină creşterea acestor formaţiuni, din inima pământului către suprafaţă, tocmai de aceea, ineditele forme de relief primind popular numele de „pietre vii”. Una dintre legendele locului spune că formaţiunile stâncoase cresc şi îşi pot schimba locul. Unul dintre bolovani ar fi fost chiar mutat din locul lui de o forţă nevăzută.
”În vreme ce un localnic se afla la munca pământului pe proprietatea sa, acolo unde de multă vreme se stabilise unul dintre trovanţi după ce se prăvălise din coastă, la Bâlca, cum e cunoscut locul, aude deodată un zbârnâit spunea el. Trezindu-se din ciudata stare, observă că bolovanul cu pricina se deplasase. Multă vreme, oamenii din sat măsurau regulat distanţa de la bolovan la Bâlca, un bazin de captare a apei, şi au constatat că o dată la şapte ani acesta s-ar deplasa cu unul sau doi metri”, ne povesteşte Diana Gavrilă, ghid turistic din zonă.
Formaţiunea stâncoasă se află pe un platou de nisip, izolat, iar unele dintre stânci sunt perfect ovale, altele având forma unor farfurii zburătoare. Cea mai înaltă dintre babele de la Ulmet are doi metri. Impresionează însă unele forme perfect rotunde ale câtorva stânci care stau pe jumătate îngropate în nisipul moale din vârful dealului.
Turiştii care ajung la trovanţi mai pot vizita, într-un interval de circa cinci ore, Vulcanii Noroioşi, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi şi Biserica Rupestră de la Aluniş.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Ocupaţia care a smuls din depresie o bătrână rămasă singură într-un cătun din Munţii Buzăului
Se încarcă comentariile...
