Vulcanul din buricul târgului. Balta Dracului, obiectiv turistic faimos în Covasna, dar aproape necunoscut în restul României

Deşi este simbolului oraşului Covasna şi una dintre marile atracţii turistice ale Ţinutului Secuiesc, Balta Dracului, un vulcan noroios format în urmă cu milioane de ani, este puţin cunoscut în restul României.

Balta Dracului este un vulcan noroios care s-a format în urmă cu milioane de ani, dar a devenit mai cunoscut după anul 1800. Practic, este o groapă în care au loc multiple erupţii de nămol. Edilii care au condus de-a lungul timpului oraşul i-au recunoscut valoarea şi nu au astupat-o în ciuda urbanizării din ultimul secol. Ba, mai mult, au îngrădit-o şi au transformat-o într-o atracţie turitică.

Fenomen explicat ştiinţific

Fenomenul este explicat de geologi. În subteran, din cauza emanaţiilor foarte puternice de monoxid de carbon, apa bolboreşte continuu, ca să folosim o expresie populară. Aceste emanaţii au concetraţii de până la 98% de monoxid de carbon. „Practic, apa minerală aflată în subteran şi cea din pânza freatică sunt menţinute de gaze într-un permanent vârtej. Gazele care se acumulează în subteran se numesc mofete, un fenomen unic la noi în ţară, folosit în tratamentele balneo-climaterice“, a spus geologul Cristi Turcu.


Monumentul amenajat în centrul oraşului Covasna

De-a lungul anilor, Balta Dracului a erupt de nenumărate ori, cea mai puternică dintre erupţii fiind în 1837, urmată de alte astfel de fenomene în 1857, 1864 şi 1885. Acum, vulcanul noroios Balta Dracului nu mai este periculos, devenind o atracţie turistică. Ultima erupţie a avut loc acum 31 de ani, în 1984. 

Focul Iadului

Numele de Balta Dracului a fost dat în secolul al XVIII-a, când fenomelul se credea a fi unul de natură demonică, iar oamenii nici măcar nu se apropiau de groapa în care erau erupţiile de nămol. Se credea la acea vreme că apa fierbe la propriu deoarece era un foc al Iadului, unde necuratul se pregătea să-şi atragă adepţi. De aceea, oamenii ocoleau locul şi chiar credeau că dacă se apropie prea tare vor fi blestemaţi, vor fi atraşi de partea necuratului şi vor ajunge în Iad.

Ape minerale vindecătoare

Balta Dracului este un adevărat simbol al oraşului Covasna, un loc datorită căruia oraşul a fost recunoscut ca staţiune balneo-climaterică. În apropierea vulcanului sunt multe izvoare de apă minerală, care ajută la ameliorarea anumitor boli, fapt dovenit ştiinţific. Mii de oameni vin să ia apă de aici sau să facă tratament. Apa ameliorează anumite boli cardiace, este bună pentru problemele digestice cum ar fi ulcerul sau gastrita, dar şi pentru afecţiunile reumatice.  

Regina apelor minerale

Staţiunea Covasna, numită Regina Apelor Minerale sau oraşul celor 1.000 de izvoare, este renumită pentru apele sale încă din secolul trecut. A fost atestată documentar încă de la 1548, dar abia la începutul lui 1900 a fost recunoscută pe plan mondial ca staţiune de tratament balnear.

Oraşul Covasna, care este brăzdat de izvoare de ape minerale, oferă o sumedenie de posibilităţi de tratament, pentru petrecerea concediului, dar şi a timpului liber. Situată la o altitudine de 600 metri, în zona de îmbinare a Munţilor Carpaţi, acest loc beneficiază din plin de bogăţia factorilor naturali: apa minerală carbogazoasă, mofete naturale, precum şi de climatul bogat în aeroioni negativi, existenţi datorită pădurilor de brazi.

Apele de aici au fost analizate de specialişti, care au ajuns la concluzia că acestea au puteri curative şi pot ameliora numeroase boli ale aparatului cardiac, sistemului digestiv, aparatului circulator, dar şi anumite tulburări nervoase. La Covasna, există baze de tratament deschise tot anul, iar oraşul trăieşte practic din turismul medical.

Cu fonduri europene, bani de la guvern sau cu ajutorul voluntarilor s-au reabilitat bazele de tratament de la Vâlcele, Şugaş, Covasna-Băi, Bodoc şi Hătuiacă. Acum, tot cu fonduri europene se modernizează celebra bază de tratament Biborţeni.

Staţiunea se află în curbura Carpaţilor Orientali, la o altitudine de 550-671 metri, la o distanţă de 35 de kilometri din oraşul Sfântu Gheorghe, 19 de kilometri de Târgu Secuiesc, 60 de kilometri de Braşov şi 250 de kilometri de Bucureşti.

Pe aceeaşi temă:

Zece motive să vizitezi Ţinutul Secuiesc. Ape minerale vindecătoare, zone magice, castele din alte secole şi peisaje de basm

Cetatea Slăninilor de la Dârjiu, locul unde bogăţia se măsoară în numărul de cuie pentru atârnat carnea. Explicaţia: biserica a fost transformată în frigider

Recordurile celui mai mic oraş din România: Băile Tuşnad – cel mai curat aer şi cea mai mare mofetă din lume

Misterele singurului lac vulcanic din România. Lacul Sfânta Ana, de la legenda sacrificiului fecioarei la mirosul din aer care anunţă ploaia