Braşovul îşi face o nouă hartă de zgomot. Traficul nocturn din centru, asurzitor

Braşovul îşi face o hartă a zgomotului şi apoi o strategie FOTO Ioan Buciumar

Ultima hartă a zgomotului din Braşov, întocmită în 2018, nu mai este valabilă. Din acest motiv, Primăria a comandat una nouă, care să-i permită să gândească o nouă strategie de reducere a poluării fonice

Braşovul şi-a propus să îşi stabilească o nouă strategie împotriva zgomotului. Poluarea fonică a ajuns la un nivel nedorit de mare, iar ultima hartă de zgomot, realizată în 2018, nu mai este valabilă, deoarece situaţia din teren s-a schimbat, iar reglementările legale au fost modificate. 

Primăria va actualiza harta de zgomot, va analiza documentul şi va elabora un nou plan de reducere a poluării fonice. Compania bucureşteană Enviro Consult SRL a fost desemnată, prin atribuire direct, să se ocupe de actualizarea hărţii. De altfel, aceeaşi firmă a realizat şi harta de zgomot din urmă cu 4 ani.

În termen de trei luni de la data emiterii ordinului de începere a serviciilor, Braşovul va trebui să fie în posesia noilor hărţi de zgomot, care vor viza, în principal, arterele rutiere şi zonele industriale din oraş. 

Cele mai recente hărţi de zgomot spun că depăşiri ale nivelului maxim admis de 60 de decibeli se înregistrau pe şoseaua de centură şi pe principalele artere ale Braşovului. 

Traficul din Centrul Civic făcea ca aici să se înregistreze chiar şi pe timpul nopţii valori de 70 de decibeli, adică peste limita maximă admisă. 

În 2018, cele mai multe măsuri de reducere a zgomotului în oraş se refereau la fluidizarea traficului în cartiere, prin transformare unor intersecţii semaforizate în intersecţii cu sens giratoriu. O altă măsură prevedea extinderea transportului cu bicicleta, prin amenajarea de căi proprii pentru acest tip de transport, înfiinţarea de puncte de închiriere a bicicletelor, achiziţionarea de biciclete. 

Un al treilea tip de măsuri se referea la transportul în comun, unde se dorea înlocuirea vehiculelor poluante din parcul existent la acel moment cu unele „verzi”. De asemenea, pentru ca acest tip de transport să fie cât mai rapid, se dorea înfiinţarea de benzi dedicate. 

Multe din obiectivele din 2018 au fost abandonate, iar acum Primăria Braşov încearcă să evalueze situaţia şi să implementeze măsuri care sunt potrivite noii situaţii. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Diferenţa majoră între un accident rutier din România şi unul din Franţa. Părerea unui francez stabilit în ţara noastră

Vara ne ia prin surprindere. Ce spun vârstnicii din Braşov despre comportamentul pe timp de caniculă