Brăila, paralizată de greva şoferilor de autobuze. Cum încalcă primăria flagrant legea încercând să rezolve criza cu forţa

Autobuzele stau de 7 zile în garaj FOTO Arhiva Adevărul

Primăria Brăila a început demersuri pentru angajarea unor "spărgători de grevă", care vor lucra în locul şoferilor de autobuz care au oprit lucrul de şapte zile. Oraşul este paralizat de greva angajaţilor companiei de transport public, iar negocierile par o luptă fără orizont. Salariaţii cer majorarea cu 28% a salariilor, primăria le dă doar 7,5%, iar soluţia găsită de edili este să angajeze „spărgători de grevă”.

De joi, 24 mai, adică de şapte zile, transportul public de persoane din municipiul Brăila este complet paralizat, după ce toţi angajaţii societăţii publice Braicar (care are ca unic acţionar Consiliul Local) au întrerupt lucrul pe perioadă nedeterminată. 

Conflictul de muncă mocneşte în societate de câteva luni, dat fiind că între municipalitate şi angajaţi nu s-a ajuns la un numitor comun cu privire la nivelul salarial. În prezent, salariul unui şofer de autobuz este de 1.942 lei brut (la care se adaugă tichete de masă şi sporuri de până la 75%), iar în vreme ce angajaţii cer majorarea lefurilor cu 28%, consiliul de administraţie oferă doar 7,5%.

Prima manifestare radicală a conflictului de muncă, din 24 mai, a avut un prim efect destul de ciudat, în sensul că Tribunalul Brăila a declarat greva ilegală şi a dispus încetarea ei. Angajaţii, însă, au refuzat vehement să mai lucreze, protestul spontan fiind înregistrat drept conflict de muncă, situaţie în care se aplică prevederile Legii nr. 62/2011, privind dialogul social.

Greviştii şi legea

Legea amintită stabileşte destul de clar contextul unei greve. Particularizând prevederile pe cazul de la Brăila, rezultă că instanţa poate decide, pentru motive temeinice (adică încălcarea unor prevederi legale) încetarea grevei. Deocamdată, însă, decizia Tribunalului Brăila nu a fost motivată, aşa că nu se ştie ce au avut în vedere judecătorii.

Vasile Petrariu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Transporturi şi Servicii Publice ATU România, a punctat că, din punctul lui de vedere, conflictul de muncă de la Braigal s-a derulat exact după litera legii.

Singura problemă este legată de respectarea art. 205 al Legii nr. 62/2011, potrivit căruia angajaţii din serviciile de transport public trebuie să asigure cel puţin o treime din activitate. În vreme ce greviştii afirmă că respectă prevederea asigurând toate cursele-convenţie (transport de muncitori), ceea ce înseamnă o treime din volumul de lucru, reprezentanţii Primăriei Brăila spun că treimea ar trebui asigurată şi la cursele obişnuite de călători.

Declaraţiile făcute de părţi sunt dure. „Cel mai penibil lucru este că au refuzat semnarea unui document care să ateste cele discutate şi unii au spus că nu au avut mandat să semneze şi să negocieze, iar alţii după ce au spus că mai întârzie nu au mai răspuns la telefon. Jenant, ca să nu spun altfel”, a declarat primarul Marian Dragomir.

„Ne-a spus (N.R. primarul) că nu-i pasă dacă se continuă cu greva. Am rămas uimit pentru că asta spune multe despre repectul, până la urmă, pentru cetăţenii oraşului pe care-i privează de un serviciu de utilitate publică. De ce nu am revenit să semnăm acel document la care făcea referire? Am spus iniţial că voi semna, dar m-am răzgândit. Ce era să semnez: nişte discuţii pe care oricum le-am avut şi acum 3 săptămâni, înainte de concilierea de la ITM?”, a spus liderul Petrariu.

Primăria şi legea

Partea cea mai bizară a crizei de la Brăila vine însă dintr-o decizie controversată a primarului Marian Dragomir, care a ordonat angajarea unor alţi şoferi în locul celor aflaţi în grevă, anunţurile fiind deja publicate în presă.

Problema este că legea interzice angajarea de „spărgători de grevă” - iată ce prevede art. 194, al. 2 din Legea 62/2011: „Conducerea unităţii nu poate încadra alţi angajaţi care să îi înlocuiască pe cei aflaţi în grevă” - cazul de la Brăila fiind o premieră naţională în domeniu.

Interesant este că în cursul zilei de miercuri conducerea Braicar a încercat să schimbe tonul, argumentând că nou-angajaţii n-ar fi spărgători de grevă, ci ar urma să ocupe nişte posturi din organigramă ce erau  libere.