Românul Tibi Uşeriu se pregăteşte să bată toate recordurile la Cercul Polar. Atletul va concura pentru a treia oară la cel mai dur ultramaraton din lume

Românul Tibi Uşeriu se pregăteşte să bată toate recordurile la Cercul Polar. Atletul va concura pentru a treia oară la cel mai dur ultramaraton din lume

Tibi Uşeriu este singurul concurent din istoria ultramaratonului care l-a câştigat de două ori FOTO: 6633 Ultra

Pe 9 martie 2018, sportivul Tibi Uşeriu va lua startul din nou la ultramaratonul considerat cel mai dur din lume, care se desfăşoară an de an la Cercul Polar. Uşeriu a câştigat deja de două ori competiţia şi vrea să-şi apere titlurile la ediţia de anul acesta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bistriţeanul Tibi Uşeriu va participa şi anul acesta la 6633 Artic Ultra, urmând să ia startul în data de 9 martie. Sportivul este singurul din istoria competiţiei care a câştigat-o de două ori. 
 
Competiţia împlineşte anul acesta 10 ani şi şi-a schimbat şi traseul cu această ocazie. Participanţii vor fi nevoiţi să parcurgă cu 60 de kilometri mai mult decât anii trecuţi.
 
„Este o ediţie aniversară, a zecea. Am primit o invitaţie de la organizatori şi am acceptat-o cu bucurie. Este clar că mă duc acolo să îmi apăr titlul. Este o provocare pentru mine. Este o provocare pentru mine. Este un traseu nou şi va fi şi mai lung cu aproape 60 de kilometri. Din ce au anunţat organizatorii va fi şi mult mai dificil”, a declarat Tibi Uşeriu pentrua aimx.ro.
 
Spre deosebire de anii trecuţi când sportivii aveau de parcurs 566 de kilometri în 180 de ore, în 2018 traseul s-a schimbat şi a ajuns la 617 kilometri. 
 

A slăbit 5 kilograme  în timpul cursei din 2016

Considerat unul dintre cele mai dure ultramaratoane din lume, 6633 Arctic Ultra a testat limitele concurenţilor săi an de an. Potrivit bistriţeanului Tibi Uşeriu, care l-a câştigat de două ori, pentru a face faţă frigului, acesta se îmbrăca cu 5 perechi de pantaloni. Temperaturile resimţite au ajuns şi la -52 de grade Celsius.
 
De asemenea, din cauza efortului fizic intens şi a imposibilităţii alimentării corespunzătoare, Tibi a slăbit 5 kilograme în doar câteva zile. Pentru a putea încălzi alimentele, acesta le ţinea lipite de piele şi câte o oră.
 
Epuizarea şi frigul nu l-au lăsat nici să se odihnească corespunzător, deşi înaintea curselor Tibi îşi făcuse un program, potrivit căruia după fiecare 10 ore alergate se oprea şi se odihnea o oră. 

 
„Am început să am halucinaţii după ce am trecut de punctul 6 de control, au fost chiar plăcute. Am avut halucinaţii cu Mihaela din desenele animate, pe care mi le amintesc de când eram copil, şi cu fluturaşi mov cu aripile rotunde”, preciza Tibi în 2016. 
 
Tibi Uşeriu, care administrează asociaţia Tăşuleasa Social împreună cu fratele său din 2008, s-a apucat să alerge în anul 2012, după ce toată viaţa nu a avut tangenţă cu sportul. 
 
„Am început în 2012 să alerg, dar aşa, cu sutele de metri. Am început dintr-o joacă. Îmi scoteam câinii la plimbare şi, cum erau desaţi, tot fugeau după animale pe la Tihuţa şi trebuia să fug după ei. După 200-300 de metri eram pe jos, nu mai puteam să alerg, să le fac faţă. Şi atunci mi-am zis: «Mă, las-o naibii, chiar aşa rău stau cu condiţia fizică? Hai să încerc să fac şi eu mai mult sport»“, îşi aminteşte Tibi.
 
Pentru a face faţă acestei curse, sportivul a apelat la antrenamente extreme. Ca să-şi obişnuiască trupul cu temperaturi atât de scăzute, Tibi Uşeriu alerga la bustul gol la -5 grade şi făcea băi într-un lac îngheţat. 
 

Şi-a povestit aventurile „ilegale” într-o carte

 
 În cartea sa autobiografică intitulată „27 de paşi”, Tibi vorbeşte despre viaţa sa, despre o condamnare de peste două decenii la închisoare, despre jafurile armate şi tentativa de omor care l-au trimis acolo, dar şi despre reabilitarea adusă de proiectul Tăşuleasa Social şi de alergatul care l-a făcut celebru. 
 
Acesta a jefuit mai multe magazine de bijuterii, reprofilându-se mai apoi spre bani, care erau „spălaţi” cu ajutorul maşinilor de lux sau jucatului la cazino. Bistriţeanul reuşeşte să evadeze de două ori din închisoare şi ajunge într-o carceră de unde nu a fugit nimeni niciodată.
 
„Noua mea „garsonieră” avea 70 de centimetri, iar prin zidul acela alb nu trecuse nimeni în cei 100 de ani de istorie ai acelei închisori. Niciodată. Din clipa în care am îmbrăcat cămaşa albastră de detenţie am devenit un număr. Cu bună ştiinţă m-am concentrat să uit cine sunt, ce alte vieţi trăisem, ce înseamnă timp, am privit, ani de zile, un zid înfiorător de alb”, preciza în cartea sa, Tibi Uşeriu.  
 
 

Vă mai recomandăm:

 
 
citeste totul despre: