FOTO Jurnal de vacanţă: La pas pe drumul istoric ce lega Transilvania de Bucovina
0
Lângă o carieră de sulf cu totul spectaculoasă începe un drum care acum sute de ani lega Transilvania de Bucovina, prin Munţii Călimani. Acesta ne oferă posibilitatea nu doar să trecem dintr-o regiune istorică în alta, ci şi să admirăm peisaje cu totul deosebite.
Aventura începe la cariera de sulf din Munţii Călimani, unde puteţi ajunge pe traseul Vatra Dornei – Şaru Dornei – Gura Haitii ( DJ 174 F). Din Gura Haitii se continuă pe DJ 174 F, încă 16 kilometri pe un drum nu foarte bun, până la fosta exploatare minieră de sulf.
Vântul care bate la 40-50 de kilometri la oră resimţit constant chiar şi la cariera de sulf nu este de lepădat, aşa că înarmaţi-vă cu haine groase, dar şi cu un fes, asta chiar dacă vă propuneţi să străbateţi traseul vara.
Aici începe aventura Via Maria Theresia, cum a fost botezat drumul inaugurat săptămâna trecută şi „donat” iubitorilor de munte, care adoră să-l străbată la pas sau pe două roţi.
Punctul de pornire, cariera de sulf din Munţii Călimani oferă un peisaj apocaliptic în mijlocul munţilor (Foto: Bianca Sara)
Traseul se întinde pe 42 de kilometri, dintre care 25 intră în Parcul Naţional Călimani. Acesta este proaspăt marcat şi amenajat, existând stâlpi din lemn care te direcţionează, dar îţi spun şi la ce tip de traseu să te aştepţi. Acesta are pe unele zone dificultate mică, însă cea mai mare parte a sa are o dificultate medie.
De asemenea, odată la câţiva kilometri te aşteaptă puncte de popas, unde poţi să-ţi tragi sufletul sau să iei masa. Nu lipsesc nici panourile informative, care le povestesc drumeţilor câte puţin din istoria acestui drum.
Via Maria Theresia este cea mai lungă potecă tematică din ţară, care reuşeşte să îmbine frumuseţile naturii cu o poveste de-o însemnătate istorică ce nu poate fi ignorată. De asemenea, poteca este singura din ţară care traversează un parc naţional.
În ciuda frumuseţii orbitoare a peisajelor oferite de acest traseu, mulţi dintre drumeţi nu au cunoscut această potecă până ca Asociaţia Tăşuleasa Social să implice 250 de voluntari din 12 ţări pentru amenajarea sa.
Cel mai înalt punct de pe acest traseu este Şaua Nicovală, situată la 1934 de metri altitudine. Altitudinea medie a traseului este de 1760 de metri. De asemenea, traseul vă permite admirarea Vârfului Pietrosul Călimanilor, cel mai înalt vârf vulcanic din Munţii Călimani, cu o înălţime de 2100 de metri, pe care îl înconjoară.
Traseul se parcuge în câteva ore sau chiar într-o zi, în funcţie de condiţia fizică. Dacă doriţi să exploataţi preţ de mai multe zile frumuseţea Munţilor Călimani vă puteţi caza atât în Bistriţa-Năsăud, în Pasul Tihuţa, cât şi la una din pensiunile din Şaru Dornei, în judeţul Suceava, preţurile fiind accesibile.
De unde şi-a primit Via Maria Theresia numele?
Ei Bine, Via Maria Theresia a împrumutat numele „împărătesei de diamant”. Acesta a fost construit în 1784, la cererea fiului împărătesei Maria Theresia, împăratul Iosif al II-lea. Scopul său era susţinerea trupelor militare grănicereşti în timpul imperiului Austro-Ungar cu armament şi hrană, dar şi negoţul.
Dacă acum s-a transformat într-o potecă ce poate fi parcursă la pas sau pe două roţi, când a fost construit, drumul putea fi străbătut şi cu căruţele.
Maria Tereza a fost împărăteasă, fiică de împărat, soţie de împărat şi mama a doi împăraţi. Tatăl său a fost Carol al VI-lea, suveranul Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, soţul său Francisc I Ştefan a fost împărat romano-german şi co-domnitor al Austriei şi Boemiei, iar cei doi fii Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea au fost şi ei împăraţi austrieci.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm:
FOTO Zonă de neratat: Pădurea Pedagogică de la Tihuţa, locul unde ecologia şi biologia se învaţă pe viu
Odată ajunşi în Pasul Tihuţa trebuie neapărat să vă opriţi la Asociaţia Tăşuleasa Social, care de mai bine de 12 ani dă o adevărată lecţie de voluntariat asociaţiilor de profil din întreaga ţară. În 2011, pe trei hectare a fost amenajată prima şi singura pădure pedagogică din România, un loc unde tinerii şi nu numai pot lua lecţii de ecologie şi biologie, pe viu.
La puţin peste 70 de kilometri de municipiul Bistriţa ne aşteaptă ascunse bine sub Munţii Rodnei, minele care odată au îmbogăţit nobilii din Transilvania. Misterul lor este completat de un peisaj pitoresc ce-ţi taie respiraţia, dar şi de un complex care are una dintre puţinele pârtii de schi din judeţ şi singurul parc de aventuri.
Munţii Rodnei concurează cu succes pentru titulatura de cel mai spectaculos loc din România. Fauna şi flora existente i-au determinat pe specialişti să amenajeze în Munţii Rodnei primul parc naţional din ţară. Campania „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă prezintă splendoarea Munţilor Rodnei admirată pe două roţi, într-un traseu de două zile, care ne poartă prin două judeţe.
Se încarcă comentariile...
