FOTO: Comorile nobililor bistriţeni, transformate în preventorii, destinaţii pentru tabere sau locuri de expoziţii
0
Dintre cele 12 castele existente în Bistriţa-Năsăud care au primit titulatura de monument istoric din partea Ministerului Culturii, puţine mai sunt funcţionale. Majoritatea sunt lăsate să se prăbuşească, în timp ce unele au fost transformate în locaţii pentru tabere, pentru expoziţii sau chiar preventorii.
În Bistriţa-Năsăud se găsesc 12 castele: castelul Hye din Ilişua, castelul Lazăr Imre din Sărata, castelul Rakoczi din Şieu Măgheruş, conacul Torma din Cristeştii Ciceului, castelul Wasselenyi din Chiochiş,castelul Haller din Matei, castelele Teleki din Posmuş şi Comlod, castelul Banffy din Urmeniş şi castelele Bethlen din Beclean, Arcalia şi Cristur Şieu.
În cea mai bună stare se află castelul contelul Bethlen de la Arcalia, care a fost renovat şi care este de câţiva ani în administrarea Universităţii Babeş Bolyai, care utilizează locaţia pentru cursuri, tabere sau diferite seminarii. Acesta este ferit de ochii curioşilor, fiind amplasat în parcul dendrologic din Arcalia, care adăposteşte sute de specii de plante şi arbori din întreaga lume.Castelul a aparţinut grofului Balasz Bethlen.
La câţiva kilometri depărtare, groful Lajos Bethlen a mai construit un castel unde a locuit împreună cu soţia sa până în 1867, când a decedat. Acesta însă a fost demolat în totalitate după 1945, rămânând doar cripta săpată în stânga de gresie unde a şi fost înmormântat contele şi soţia sa.
Deşi este administrat de Universitatea Babeş Bolyai, castelul de la Arcalia poate fi vizitat, preţul unui bilet fiind de doar 2 lei. De asemenea, locaţia este preferată de tinerii căsătoriţi care aleg să-şi facă şedinţele foto de nuntă acolo.
Funcţional este şi castelul familiei nobiliare Hye, din Ilişua, care datează din secolul al XVIII-lea. În incinta acestuia a fost amenajat preventoriul TBC pentru copii.
Pe lista castelelor care aşteaptă o reabilitare sunt castelele Lazăr Imre din Sărata şi comoara familiei Teleki de la Posmuş. Primul a fost achiziţionat de către un producător italian de mătase, care vrea să îl renoveze şi să îl folosească ca loc de expoziţie pentru produsele sale, mergând şi pe ideea unui parteneriat cu Direcţia de Culte şi Patrimoniu, pentru organizarea de tabere, ateliere sau concerte.
Foto
Castelul de la Posmuş, care a aparţinut, alături de un alt castel din localitatea Comlod, familiei Teleki, a intrat în atenţia vechii conduceri a Consiliului Judeţean care a alocat bani pentru documentaţie. Licitaţiile pentru lucrări se lasă aşteptate, Consiliul Judeţean neavând fonduri pentru o renovare. Potrivit directorului Direcţiei de Culte şi Patrimoniu, Alexandru Uiuiu, lucrările nu vor fi demarate anul acesta. După renovare, autorităţile judeţene intenţionează să-l introducă în circuitul turistic.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre celelalte castele din judeţ, care au fost lăsate de izbelişte ba din lipsă de fonduri, ba din cauza proceselor de retrocedare iniţiate de urmaşi. Un lung proces de retrocedare este cât pe ce să omoare şi conacul construit de Kristóf Torma în Cristeştii Ciceului în 1593. Acesta a fost evacuat de către autorităţi când urmaşii au cerut conacul în instanţă, iar de atunci nu este supravegheat, iar apele pluviale care se infiltrează în pereţii construcţiei o degradează pe zi ce trece.
Vă mai recomandăm:
FOTO: La club în muzeu lutheran sau la masă în fosta casă a lui Ceauşescu
FOTO: Muzeele proaspăt renovate, încă îşi aşteaptă ghizii
Se încarcă comentariile...
