Bistriţa: Portret/ Lenuţa Purja horitoarea cu noduri din Agrieş

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Raed Arafat despre Serviciile de Urgenţă şi de Ambulanţă: Serviciile de Urgenţă şi de Ambulanţă din România sunt încă grav bolnave. Părintele Serviciului Mobil de Urgenţă

Lenuţa provine dintr-o familie de rapsozi populari din satul Agrieş, de la poalele Ţibleşului, o zonă în care s-a păstrat folclorul autentic, dar care este foarte puţin explorată. De mică, a crescut legănată de cântecele bunicii sale, Teodora: „Ardev-ar focu grumazʼ̸ Eu vă cânt, voi mă-ngânaţi̸ Eu gândesc a hori bine̸  Dar voi mă-ngânaţi pe mine”. De la mama sa, numită tot Teodora, a cules foarte multe cântece şi le-a dus mai departe.

„Familia mea este unicat în peisajul folcloric românesc  pentru că ei mai păstrează horea din grumaz sau horea cu noduri”, spune Lenuţa. Mama sa este rapsod popular şi a făcut înregistrări pentru Radio România. De altfel, în zona Ţibleşului mai oameni autentici ai satului, pentru care Lenuţa Purja a înfiinţat Festivalul de Rapsozi Populari „La Poale de Ţibleş”.

A ales autenticul

„Când eram mică, visam să mă fac scriitoare, dar am crescut, şi văzând că folclorul adevărat este pe cale de dispariţie, am ales calea spinoasă a cântecului popular. Este o cale spinoasă pentru că nu este ceva comercial, şi atunci când alegi să faci ceva autentic, nu faci bani din asta. Dar am cele mai multe premii din ţară la festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor, înregistrări la Radio România şi la televiziunea naţională”, povesteşte Lenuţa. La festivaluri a fost remarcată de Grigore Leşe, cu care a avut o colaborare artistică de doi ani.
A înfiinţat grupul folcloric „Glanetaşul” din Târlişua, după numele personajului lui Rebreanu care s-a născut chiar la Târlişua, dar şi gândindu-se la fluieraşii din sat, care la ei se numeau „clanetaşi”. În sat mai sunt trei „clanete” care au peste 100 de ani, făcute din lemn, după sunetul cărora juca mama sa în tinereţe. Un ansamblu folcloric inedit a înfiinţat în inima Madridului: a dat un anunţ în ziarele româneşti de acolo şi aşa a adunat câţiva mari artişti, vocali, instrumentali şi nu numai, care au format un grup foarte apreciat de madrileni, deşi erau acolo simpli muncitori.

Unul dintre momentele prin care grupul i-a surprins pe străini, a fost când, la Festivalul de Film European, a pus în scenă „Cununa de grâu”, un obicei care se ţine şi azi în Târlişua. „Mama mi-a trimis spice din grâu din Agrieş, pe autocar.Cununa se împleteşte de către fete şi femei şi se pune pe capul celei mai frumoase fete”, explică solista. Tot ea precizează că a avut un mare succes la Madrid, dar şi în alte ţări,  pentru că a mers pe calea autenticului şi abordat folclorul românesc adevărat.


Întrebări şi răspunsuri

Câţi oameni mai cântă folclor autentic?
Toţi rapsozii populari cântă folclor autentic, dar familia mea este unică. Orice solist care cântă autentic, se poate numi rapsod după o anumită vârstă. Şi eu mă pot numi rapsod popular şi sunt foarte mândră de asta. Tradiţia familiei va fi dusă mai departe de fiul meu Sergiu, un viitor muzicolog.
Cum l-aţi cunoscut pe Grigore Leşe?
El se afla în juriul unor festivaluri la care mi-a înmânat trofee, nu premiul II sau III. Am cântat doi ani alături de el, având în comun zona folclorică şi horea din grumaz. Zona mea este ultimul sat de pe Valea Ţibleşului după care urmează Maramureşul. Grigore Leşe s-a născut la 40 de km de Agrieş.

Ce-i place

O încântă tot ce este frumos şi adevărat. Iubeşte muzica clasică. Spune despre ea că este o romantică întârziată şi îi adoră pe Bacovia şi pe Minulescu. De asemenea, îi plac oamenii care ies în evidenţă prin ceva deosebit şi autentic, fie ei rapsozi populari, scriitori sau pictori.

Ce nu-i place

Nu-i fac nicio plăcere cărările bătătorite şi banalitatea. De asemenea, nu-i plac oamenii care nu apreciază adevărata valoare a celor din jur. „Trebuie să ne schimbăm felul de a gândi pentru a ieşi în lume. România, doar prin sport şi prin cultură se va impune în faţa celorlalte ţări”, este de părere ea.     

Profil personal

NĂSCUTĂ: 5 iulie, 1969 Agrieş, comuna Târlişua
EDUCAŢIE: Facultatea de Muzică „Spiru Haret”, cu sediul la Madrid Facultatea de Etnografie şi Folclor „Hyperion”, Bucureşti
EXPERIENŢĂ: Cântă muzică arhaică românească din copilărie
FAMILIE: Are un fiu

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite