Cum poate fi scos un imobil din lista monumentelor istorice. Toţi paşii legali de urmat şi şansele reale de reuşită

Clădirea Judecătoriei Bacău a fost scoasă din lista monumentelor istorice FOTO Mircea Merticariu

Includerea unui imobil în lista monumentelor istorice nu este, de cele mai multe ori, o bucurie pentru proprietar sau administratorul unui imobil. Legea care protejează patrimoniul naţional impune o serie de obligaţii şi costuri în plus pentru clădirile care au o valoare arhitectonică şi o istorie mai îndelungată.

Numai lista monumentelor din judeţul Bacău cuprinde 364 de obiective care sunt protejate de legea patrimoniului. În listă găsim clădiri funcţionale sau în stare avansată de degradare, palatele unor familii boiereşti, monumente dedicate eroilor, case memoriale, şcoli, biserici, turle ale unor lăcaşe de cult, statui, aşezări din timpul culturilor Cucuteni, Sântana de Mureş, perioada bronzului sau cea romană, ş.a.

Procedura de radiere din lista monumentelor istorice parcurge aceiaşi paşi legali ca şi cea de clasare. Este nevoie de un dosar consistent, care de cele mai multe ori este respins la Ministerul Culturii, dacă nu îndeplineşte toate condiţiile şi nu are o motivare ştiinşifică şi eventual dovada dispariţiei, prin degradare a imobilului. „Este foarte greu să scoţi un imobil care se află în această listă. De obicei, cei care doresc asta se blochează la Minister“, afirmă Victor Munteanu, din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură din Bacău.

Gheorghe Barbu, specialist în cadrul aceleaşi instituţii, responsabil pe monumentele istorice afirmă că scoaterea din listă este o excepţie foarte rară, deoarece clasarea lor s-a făcut rigoros. De cele mai multe ori doar dispariţia monumentului reprezintă condiţia suficientă pentru scoaterea din listă. „Legea are rolul de a proteja patrimoniul, tocmai de aceea sunt introduse în lista. Paşii care trebuie urmaţi pentru declasare sunt aceeaşi ca şi în cazul clasării şi sunt prevăzuţi în Ordinul Ministerului Culturii 2260 din 2008. În Bacău a fost scoasă din listă actuala clădire a Judecătoriei Bacău, care nu prezenta un interes deosebit din punct de vedere arhitectonic“, a precizat Gheorghe Barbu.

Potrivit legii, pentru declasarea unui imobil este necesară o documentaţie tehnică solidă, planul de situaţie, o expertiză tehnică, fotografii exterioare şi interioare, istoricul imobilului, documentaţia privind situaţia juridică, copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilului, copii de pe planul cadastral şi de pe cartea funciară, ş.a. Mai mult, este necesar un studiu al unui arhitect specilizat şi agreat de Ministerul Culturii, în monumente istorice, care să motiveze scoaterea din lista monumentelor istorice.

„Am avut mai multe solicitări pentru declasarea unor obiective. Casa în care a funcţionat Muzeul de Ştiinţe ale Naturiii (de pe strada Mihail Kogălniceanu, nr 12) a rămas în listă şi a fost reabilitată aşa cum cere legea“, a mai precizat Gheorghe Barbu.

O bună parte din imobilele de patrimoniu din Bacău, fie că vorbim de fostele conace boiereşti sau de biserici, se află în stare avansată de degradare. Orice intervenţie neautorizată, fără proiect avizat de Ministerul Culturii, cu constructor agreat, este interzisă.

În Bacău se construiesc biserici noi, cele vechi sunt lăsate în paragină

O bună parte din bisericile vechi din judeţul Bacău au nevoie de o reabilitare generală, a structurii sau măcar de restaurarea parţială şi refacerea picturii. Deoarece lăcaşele sunt de patrimoniu, pentru intervenţii la ele este nevoie de foarte multe demersuri, care trebuie aprobate, deopotrivă, atât la Ministerul Culturii, cât şi la Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului. Totodată, sunt necesare sume importante de bani. „Cele mai multe biserici, care sunt de patrimoniu naţional, devin ruine.

Arhiepiscopia preferă să facă biserici noi, să controleze cum se cheltuie banii. De multe ori aceeaşi este şi dorinţa primarilor, care dau bani pentru biserici, iar construcţia să se facă cu firmele agreate de ei. Şi pentru noi, preoţii parohi, cel mai simplu este să le lăsăm pe cele vechi să se dărâme şi să construim ceva nou“, a spus un preot, care a preferat anonimatul.

Printre bisericile aflate în lista de patrimoniu se numără biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din comuna Măgireşti, ansamblul Mănăstirii Caşin, Biserica de lemn "Sf. Voievozi" din comuna Motoşeni, Biserica Lipoveneasca din Plopana, Biserica "Sf. Ilie" din Podu Turcului,  Biserica "Sf. Arhangheli" din Răchitoasa, Mănăstirea Răchitoasa, Biserica de lemn "Sf. Voievozi" din comuna Solonţ, ansamblul Bisericii "Sf. Nicolae" din Târgu-Ocna, Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din comuna Bereşti-Tazlău, Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului" şi Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din comuna Casin, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Dărmăneşti, Biserica "Sfintii Voievozi" din satul Fântânele, comuna Hemeiuş, Biserica "Sf. Nicolae" din comuna Gura Văii şi Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezatorul" din Huruieşti. 

VIDEO Direcţia pentru Cultură Bacău: SOS patrimoniul băcăuan