Satul din Apuseni de pe cel mai mare lac carstic din România nu are apă potabilă. Cum explică specialiştii acest paradox

Un sat din Apuseni, aşezat într-o zonă turistică pitorească, nu departe de Gheţarul de la Scărişoara, trăieşte un veritabil paradox. Deşi se află pe cel mai mare lac carstic din România, satul Munună din comuna Gârda de Sus, nu are apă potabilă.

Sistemul carstic Zgurăşti-Poartă lui Ionele, care are o lungime de peste cinci kilometri (suma lungimilor tuturor galeriilor), prezintă un complex de lacuri cu adâncimi de până la 15 metri şi lăţimi de până la 10 metri, care totalizează circa 80.000 de metri cubi de apă. Această apă iese la suprafaţă în valea Ordâncuşa, printr-un izvor care nu a secat niciodată.

Cel mai mare lac subteran din România, pe care se află satul Munună, are peste 100 de metri lungime, o lăţime medie de 10 metri şi o adâncime între 12 şi 15 metri, nivelul fiind variabil în funcţie de anotimp. Peşterile componente ale sistemul carstic au fost menţionate începând din secolul al VIII-lea şi studiate de la începutul secolului al XX-lea, chiar de Emil Racoviţă, întemeietorul biospeologiei că ştiinţă şi fondatorul primului Institut de Speologie din lume. În acest sat locuiesc aproximativ 90 de locuitori, iar cele mai vechi case au peste 100 de ani.

Bătrânii povestesc că de când se ştiu au adus apă din altă parte, pentru că nu se pot săpa fântâni în sat. Din cauză că dealul pe care se află satul este plin de peşteri, pânza freatică este la mare depărtare de suprafaţă. Medicul Christian Ciubotarescu, preşedintele Asociaţiei Speologice Sfinx din Gârda de Sus, a explorat lacul de mai multe ori. “Acest lac este legat de mai multe lacuri care se află în această peşteră şi chiar dacă nu ar ploua deloc timp de şase luni de zile, izvorul care drenează aceste lacuri, nu ar seca. Deci, practic se afla o acumulare de apă foarte mare. Aducerea apei la suprafaţă s-a putea face doar prin montarea unor pompe foarte puternice, lucru foarte greu de realizat”, spune speologul medic de familie la Gârda de Sus.

Situaţia este similară şi celelalte sate vecine cu Munună. Locuitorii din Gheţari, Hănăşeşti, Dealu Frumos au fost nevoiţi să aducă apa de la distanţe apreciabile datorită imposibilităţii săpării unor fântâni. Administraţia locală a demarat şi finalizat un proiect de aducţiune a apei potabile, astfel încât, în prezent, această mare problemă a locuitorilor din mai multe sate este rezolvată.

Tocmai prezenţa acestor lacuri subterane face ca zona să fie deosebit de apreciată din punct de vedere touristic. În afară de Gheţarul de la Scărişoara, aici se mai află alte rezervaţii natural cunsocute cum ar fi Peştera Poarta lui Ionele şi Cheile Ordâncuşei. Cel mai cunoscut obiectiv din zonă este Peştera Gheţarul de la Scărişoara, de care sigur a auzit toată lumea, însă nu a vizitat-o toată lumea. Este o capodoperă a naturii lasată pentru admiraţia noastră, a oamenilor. Peştera Scărişoara adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România iar de curând, după ultimele măsurători ar putea fi cel mai mare din lume, depaşindu-l pe actualul gigant, Dobsinska din Slovacia.

FOTO Comorile virgine de pe Valea Runcului, din Munţii Apuseni - povestea de vis a unuia dintre cele mai frumoase locuri din România

FOTO VIDEO Ierni de poveste la Gârda de Sus. Peisaje de vis în ”centrul turistic” al Apusenilor

FOTO VIDEO Legende şi spectacol în Apuseni: cum se îndeplinesc dorinţele „La Brazi“ şi ce ascund peşterile adânci

FOTO VIDEO Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu

Cele mai frumoase trasee montane din Alba: Cheile Râmeţului şi Gheţarul de la Scărişoara