Povestea de roman poliţist a statuii lui Hercule, găsită la Alba Iulia. Pe piaţa de artă este estimată la sute de mii de euro
0
O statuetă reprezentându-l pe legendarul erou Hercule şi trei dintre muncile sale, descoperită accidental în martie 2012 pe un şantier public din Alba Iulia este una dintre piesele de rezistenţă ale colecţiei Muzeului Unirii. Modul în care a fost descoperită şi a ajuns, în final, în colecţia muzeului poate fi considerat un veritabil film poliţist.
Piesa deosebit de valoroasă s-ar vinde la o licitaţie internaţională cu sute de mii de euro. O parte din corpul statuii a fost evaluat la minimum 20.000 de euro, iar statueta reconstituită a fost evaluată de experţi la cel puţin 200.000 de euro.
Statuetă din marmură a lui Hercule, una dintre cele mai populare divinităţi în antichitate, a fost recuperată de poliţiştii şi procurorii din Alba Iulia, în septembrie 2013, de la un bărbat care încerca să o vândă pe piaţă. Piesa a fost descoperită de către o echipă de muncitori ce desfăşurau săpături în zona Partoş la staţia de epurare. Patronul firmei a luat statuia şi a ţinut-o în pivninţa casei, după care a încercat să o vândă vândă ilegal statueta pe piaţa neagră cu 6.000 de euro. Cu câteva zile înainte însă, organele de poliţie judiciară din Alba s-au sesizat din oficiu cu privire la pregătirea de către persoane neidentificate a unei tranzacţii pentru vânzarea unei statui provenind din situl arheologic Apulum, iar omul de afaceri a fost surprins în flagrant, în parcarea stadionului din Alba Iulia, în timp ce efectua o tranzacţie de vânzare-cumpărare, cu statuia corp delict aflată asupra sa. Arestat preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, Şoaită a fost achitat la Judecătoria Alba Iulia, primind în final, în 2015, o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare la Curtea de Apel Alba Iulia.
Statueta, din marmură de import are 87 de centimetri şi provine din situl arheologic de interes naţional şi prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, oraşul roman din Partoş. Ea aparţine unui tip iconografic cunoscut sub numele de “Hercules Farnese”, o replică de epocă romană după statuia sculptorului grec Lisipp, din epoca clasică (sec. IV a. Chr.) Din Dacia se mai cunoaşte o singură piesă de marmură similară, găsită la Mehadia şi păstrată la Kunsthistorisches Museum din Viena (H = 52 cm), dar care este mai rudimentar cioplită. Ea datează undeva la sfârşitul secolului II d.Chr. şi a fost compusă din 10 fragmente. Celelalte 8 fragmente, cuprinzând baza şi membrele superioare ale statuii, au fost însuşite de un alt făptuitor, din săpătura aflată în faţa casei sale. Cu ocazia percheziţiei domiciliare din 18 septembrie 2013, părţile componente ale statuii au fost ridicate de organele judiciare şi au fost depuse la Muzeul Naţional al Unirii, unde statuia a fost restaurată integral de către specialişti.
Piesa, de import, este singura cunoscută până acum la Apulum şi printre puţinele din Dacia care respectă fidel iconografia clasică a tipului Farnese. Ea poate fi legată de câteva momente cheie ale istoriei oraşului roman de pe malul Mureşului, care a cunoscut câteva etape majore de dezvoltare, una în epoca lui Marcus Aurelius - Commodus, cealaltă în perioada dinastiei Severilor şi mijlocul secolului al III - lea. În actualul cartierul Partoş a fost unul din cele mai prospere centre urbane ale Daciei Romane, cunoscut în literatura de specialitate ca
Apulum I. Piesa îl reprezintă pe Hercule deplasându-şi parţial greutatea corpului de pe un picior pe altul şi pe ghioaga ţinută sub braţul stâng, având o atitudine meditativă perfect studiată. Podoaba capilară şi barba sunt tratate extrem de atent, cu cârlionţi dispuşi simetric, ceea ce contribuie la accentuarea echilibrului global al întregii compoziţii.
Cultul lui Hercule, cunoscut în mitologia greacă drept Herakles, s-a bucurat de o mare popularitate în lumea antică. Herakles era în ordinea sacră a mitologiei vechi primul om care, prin propriile sale resurse, ajunge să dobândească nemurirea şi locul cuvenit până la el doar zeilor. Niciuna din divinităţile greceşti adoptate de romani sub diferite nume latine nu a stârnit un interes atât de viu asemenea lui Hercule. Statuile înfăţişându-l pe Hercule sunt discutate în general în lumina unei tipologii stabilite în linii mari odată cu aducerea la lumină a unor piese celebre, descoperite la Roma şi care au constituit pentru majoritatea cercetărilor modelele iconografice de bază, a explicat Radu Ciobanu.
Descoperită în perimetrul forului oraşului, statueta, de o valoare artistică excepţională, a fost adusă pentru a marca într-un chip simbolic persoana împăratului Commodus în vremea căruia localitatea dobândeşte rangul de colonia. Execuţia piesei poate fi datată în prima jumătate a secolului al II - lea, mai precis în perioada lui Hadrian, provenind probabil din Asia Mică. Pe teritoriul fostei Dacii se mai cunoaşte o singura piesă de marmură similară, găsită la Mehadia şi păstrată la Kunsthistorisches Museum din Viena, aceasta fiind mai mică, de 52 de centimetri, şi mai rudimentar cioplită.
Se încarcă comentariile...
