Parteneriat de 8,4 milioane de euro pentru noua bază de tratament din Ocna Mureş

Publicat: 20.02.2017 15:35

Ultima actualizare: 05.08.2022 17:26

Vedere generală cu vechea staţiune Balneară din Ocna Mureş

Noua bază de agrement din Ocna Mureş va fi contruită printr-un parteneriat între administraţia locală şi Consiliul Judeţean. Proiectul este estimat la suma de circa 8,4 milioane de euro.

Consiliul Judeţean Alba va semna un acord de colaborare cu Primăria Ocna Mureş, pe 10 ani, pentru realizarea şi administrarea în comun a bazei de tratament şi agreement, o investiţie estimată până la acest moment la valoarea totală de 8,4 milioane de euro.

Obiectivul principal al acordului este realizarea în comun a obiectivului „Staţiune balneo – climaterică Ocna Mureş”, ce include realizarea investiţiei „Amenajare bază de tratament şi agrement în oraşul Ocna Mureş”, pe terenul în suprafaţă totală de 10.656 mp, situat pe strada Fabricii, F.N. în Ocna Mureş, dotarea acestei baze, realizarea structurii de administrare dar şi administrarea acesteia, precum şi demersuri pentru atestarea oraşului sau a unei părţi din el, ca staţiune balneo- climaterică.

Acordul de asociere se încheie pe o perioadă de 10 ani, intrând în vigoare de la data semnării lui de către reprezentanţii celor doi asociaţi, cel târziu la 30 aprilie 2017, cu posibilitatea prelungirii prin act adiţional, la solicitarea motivată a oricărui asociat. Cele două administraţii vor împărţi egal cheltuielile de realizare a investiţiei. Pentru realizarea bazei de tratament şi agrement de la Ocna Mureş, estimările de costuri sunt în valoare de 37.879.718 lei cu TVA inclus, din care lucrări de construcţii-montaj, de 29.395.038 lei cu TVA inclus, iar dotările bazei, de 1.361.967 lei.

Servicii oferite de viitorul complexul turistic

Obiectivul investiţiei „Amenajare bază de tratament şi agrement în oraşul Ocna Mureş” este construirea unui complexul turistic ce va avea în componenţă, potrivit descrierii arhitecturale, spaţii cu destinaţii multiple : baza de agrement, sală de fitness, restaurant, birouri, săli de tratament terapeutice, recuperare medicală, înfrumuseţare şi sănătate, magazin de echipamente şi produse balneare şi cosmetice, piscină, locuri de joacă pentru copii şi altele, ceea ce îi oferă o complexitate deosebită.

Va fi construit un complex turistic cu spaţii cu destinaţii multiple, printre care bază de agrement, sală de fitness, restaurant, săli de tratament terapeutice, recuperare medicală, înfrumuseţare şi sănătate, magazin de echipamente şi produse balneare si cosmetice, piscină, locuri de joacă pentru copii şi altele

Baza de tratament cuprinde spaţii cu diferite funcţiuni, cum sunt:

– centrul de sănătate, pentru aplicarea unor cure de sănătate;

– centrul de recuperare, pentru aplicarea unor cure profilactice secundare, terapeutice si de recuperare medical

– centrul de bunăstare, înfrumusetare;

– centrul de primire, divertisment si cultural, sinergic cu activitătii de receptie, relaxare,

– bar/ restaurant, magazine, inclusiv cu produse balneare si cosmetice.

– bază proprie de cură balneară cu: săli de tratament, piscine de tratament, săli de consultaţii medicale si masaj etc.

– spaţii pentru practicarea de activităţi sportive: piscină, saună, săli de gimnastică, bar, etc;

- spaţii tehnice aferente construcţiei

Zeci de ani, Ocna Mureş a fost evidenţiat pe harta turistică a României prin Băile Sărate. Momentul de glorie a fost atins în anii 1980, când mii de oameni din toată ţara veneau să-şi trateze afecţiunile reumatice. Încă din 1936, la Ocna Mureş s-a înfiinţat Oficiul local de cură şi turism, care a funcţionat până în 1948, când a fost desfiinţat de regimul comunist. Dintr-un document deţinut de Arhivele Naţionale Alba aflăm că, în 1941, sezonul turistic a început la 1 iunie şi s-a încheiat în 15 septembrie. În oferta Administraţiei Băilor Salina Ocna-Mureşului se spunea că „stau la dispoziţia onoratului public băi sărate de putină şi aburi, un ştrand bine amenajat, un hotel aşezat în mijlocul unui parc plantat cu brazi.

Camere în afară de hotelul băilor se găsesc în clădiri particulare situate în apropierea Băilor“. Baia liberă avea 30 de cabine, adâncimea maximă de 3 metri, şi era recomandată celor care sufereau de reumatism. În apropiere se afla şi arena Băilor care avea 1.000 de locuri pentru spectatori, pe care se juca volei şi tenis. Pentru fotbal, atletism, handbal, era arena Solvay, ce avea o suprafaţă de 2 hectare şi 5.000 de locuri pentru spectatori. În staţiune funcţionau, în 1941, potrivit unui alt document de arhivă, două hoteluri de categoria I şi trei hanuri de categoria a II-a.

Citește și: Meşteşugarii din Ocna Mureş: cizmarul, geamgiul şi ceasornicarul care fac viaţa mai uşoară locuitorilor din oraş

Într-o notă din 23 august 1943 adresată de administraţia Băilor către Oficiul Naţional de turism se spunea că, în patru luni, staţiunea balneară a fost vizitată de 729 de turişti, iar suma încasată a fost de 164.940 de lei. Dintr-o adresă din 1948 aflăm că Ocna Mureş era cotată ca staţiune balneară, „aflată într-o zonă ferită de curenţi, în care existau două farmacii, 6 medici, un spital cu 50 de paturi, 5 restaurante, 10 cârciumi, 2 cofetării, 2 brutării, 6 băcănii, 10 măcelării, existau conducte cu apă, canalizare în parte, curent electric, gaz metan“. Veniturile proveneau din taxa pe cură, taxa pe muzică, subvenţii, legi speciale.

Baile Ocna Mures au fost zeci de ani principala atracţie a oraşului pentru cei care sufereau de afecţiuni reumatice şi ginecologice. Datele statistice arată că în anii 1980, ajungeau aici, în fiecare an, între 7.500-8.000 de oameni din intreaga ţară. Pe harta turistică a ţării era cotată pe locul doi, după Slănic-Moldova.