Nutriţionist Adrian Copcea: „Cu orice dietă se poate slăbi, diferă impactul asupa sănătăţii!”

Dr. Adrian Copcea

Fiecare dietă proastă îngreunează slăbirea sănătoasă şi, din păcate, astfel de demersuri încep adeseori în adolescenţă şi conduc la forme grave de obezitate, spune Adrian Copcea, medic specialist diabetolog şi nutriţionist la Centrul Medical Asteco din Cluj-Napoca.

Care este portretul celor care merg la nutritionist? Pacienţii medicului nutriţionist sunt dintre cei care au înţeles că au nevoie de un ajutor specializat, dar cu toate acestea, nu sunt deloc comozi. Aşteptările lor sunt mari, se confruntă adesea în idei cu medicul şi este o provocare să le câştigi încrederea, spune dr. Adrian Copcea

Iar dificultăţile nu se opresc aici.”Oricat de mult s-ar lăuda nutriţioniştii, e un domeniu cu o rată imensă de eşec. Eu unul nu mi-am asumat niciodată succesul pacientului, dar eşecul da. Îi ţii minte mai bine pe pacienţii cu care nu ai reuşit ce ţi-ai propus”, explică onest, medicul Adrian Copcea. Nutriţionistcluj este locul în care, de 4 ani de zile, citiţi informaţie corectă şi coerentă despre nutriţie şi gestionarea bolilor care apar pe fondul unei alimentaţii incorecte. Este proiectul doctorului Adrian Copcea, care restaurează reputatia medicilor nutriţionişti a căror imagine, în România, este distorsionată de impostură, din moment ce mulţi antrenori de fitness oferă consultaţii în nutriţie, dar şi de ignoranţa noastră, care credem că nutriţioniştii nu fac mai mult decât să ne interzică pastele şi ciocolata după ora 18.00.

Că nutriţia corectă este vitală şi că orice dezechilibru produce în organism un efect de domino care distruge rând pe rând organe, aflaţi din discuţia cu dr. Adrian Copcea, medicul român care a învăţat în Franţa că nutriţionistul este un formidabil internist şi un specialist capabil să ia decizii de tratament într-un spectru larg de afecţiuni, de la anorexie, obezitate, diabet, până la cancere.

Adevărul: Domnule doctor, de ce ne îngrăşăm?

Dr. Adrian Copcea: Fenomenul depunerii de grăsime are explicaţii multiple, atât genetice cât şi de stil de viaţă. Epidemia recentă de obezitate a arătat că un rol major îl au sedentarismul şi alimentaţia dezechilibrată - în special prin porţii şi prin ingrediente ce îngraşă uşor: grăsimile industriale, de fast-food şi zahărul din sucuri sau dulciuri.

Acestora li se adaugă şi alte elemente precum factorii psihologici. În special stresul şi depresia, orarul de somn nepotrivit şi factorii sociali, ce contribuie şi la dereglarea orarului de mese şi conduc la alegeri nepotrivite. Per total, toate aceste elemente influenţează reglarea apetitului şi a greutăţii, prin fenomene precum rezistenţa la insulină, rezistenţa la leptină, dereglările grelinei, creşterile hormonilor de stres (cortizolul) şi altele. Practic, obezitatea apare dintr-un ansamblu de factori care în final conduc la a depune sub formă de grăsime excesul de calorii provenite din mâncare în raport cu energia cheltuită zilnic. Trecerea anilor are, la multe persoane, un efect similar, prin scăderea musculaturii şi creşterea depunerii de grăsime, efecte ce trebuie contracarate printr-o alimentaţie mai atentă şi prin activitate fizică regulată.

Adevărul: Cum se explică faptul că ne îngrăşam diferit? Că există depozitele locale de grasime, la unii mai mult pe şolduri, la alţii doar pe burtă?

Dr. Adrian Copcea: Constelaţia hormonală şi genetica a fiecăruia dictează locurile depunerii de grăsime. Există două tipare mari: depunerea „masculină, în formă de măr”, cu circumferinţă abdominală crescută, tipică pentru bărbaţi şi pentru femeile la menopauză, şi depunerea „feminină, în formă de pară”, pe şolduri, coapse, zona fesieră, dar cu un raport echilibrat între talie şi şold.

Prima formă, cea abdominală, este obezitatea periculoasă, asociată cu boli cardiovasculare, diabet şi alte boli metabolice, pentru că grăsimea de pe burtă funcţionează ca un organ endocrin ce întreţine cercul vicios al îngrăşării. Forma ginoidă, feminină, este mai puţin periculoasă metabolic, însă efectele generale ale obezităţii, de exemplu suprasolicitarea articulaţiilor, există şi în această formă.

Adevărul: Putem să ne îngrăşăm fără să fim bolnavi, sau putem să fim graşi fără să fim bolnavi?

Dr. Adrian Copcea: Obezitatea în sine este recunoscută ca boală, tocmai pentru că s-a descoperit că celulele grase nu sunt doar un depozit, ci un producător activ de hormoni cu efecte nefavorabile. Obezitatea conduce la alte probleme, în timp, putând afecta majoritatea organelor, inclusiv sistemul cardiovascular (varice, hipertensiune, cardiopatie ischemică), sistemul osos, respirator (apneea în somn), endocrin, metabolic. Nu putem fi graşi fără să fim bolnavi, dar boala în sine are un spectru larg de consecinţe, în funcţie de toţi factorii din genetica şi de stilul de viaţă individual. Pot fi cazuri grave, cu infarct mioacrdic sau accidente vasculare la vârste fragede, sau pot fi cazuri cu consecinţe lente în timp şi mai puţin vizibile. Bilanţul realizat de un medic poate indica cât de periculoasă poate fi obezitatea, începând de la simpla examinare a locurilor de depunere a grăsimii.

Adevărul: Care sunt principalele obstacole în calea sălbirii?

Dr. Adrian Copcea: Sunt numeroase obstacole în calea slăbirii, inclusiv cauzele care au dus la îngrăşare. Adeseori sunt greu de schimbat: serviciul, situaţia din familie, orarul de viaţă, de somn, stresul, unele boli precum cele ale sistemului locomotor şi, cel mai adesea, factorii psihologici.Contextele nefavorabile sunt cel mai adesea tributul stilului modern de viaţă: timpul petrecut la volan, la televizor, la calculator, pe scaun la serviciu, disponibillitatea universală a alimentelor, în special a celor proaste, ieftine şi „goale nutritiv”. Un alt obstacol, mai puţin discutat, îl reprezintă educaţia. Neînţelegerea seriozităţii probemelor de sănătate, mai precis a obezităţii, determină pe majoritatea persoanelor să recurgă la metode „după ureche”, diete extreme, nefireşti şi înfometări periculoase, care lasă urme grave pe termen lung. Fiecare dietă proastă îngreunează slăbirea sănătoasă şi din păcate astfel de demersuri încep adeseori în adolescenţă şi conduc la forme grave de obezitate, fiind un obstacol major al slăbirii.

Adevărul: Care sunt riscurile la care se expune o persoana care are o greutate peste medie?

Dr. Adrian Copcea: Riscurile obezităţii sunt complexe, aproape nu există sistem sau organ care să nu fie afectat, în diferite grade. Riscurile majore sunt cele cardiovasculare şi metabolice: boli de inimă, diabet zaharat tip 2, accidente vasculare. De asemenea, obezitatea este factor de risc sau cauzator pentru o largă serie de afecţiuni ale coloanei, digestive (litiaza biliară), endocrine, psihiatrice (depresia), respiratorii (sindromul de apnee în somn). Gradul de risc este variabil, însă gradul obezităţii şi tiparul de depunere al grăsimii sunt, cel mai adesea, indicii ale unei forme mai grave.

Adevărul: Cum ne ajuta nutriţionistul?

Dr. Adrian Copcea: Nutriţionistul are rolul major de a înţelege afecţiunea, inclusiv cauzele şi posibilele consecinţe, şi de a găsi soluţiile individuale cele mai potrivite. Un nutriţionist bun motivează pacientul, face recomandări clare şi uşor aplicabile, cu eficienţă pe termen lung. Diferenţa între demersurile unui nutriţionist şi intervenţiile realizate fără sprijin specializat ţin de înţelegerea fenomenelor medicale, a riscurilor intervenţiei şi asumarea prescripţiei.

Dietele proaste, făcute fără sprijin, conduc cel mai adesea la slăbiri rapide şi dezechilibrate, urmate de îngrăşări rapide, spre deosebire de intervenţiile corecte prescrise de nutriţionist, care au în prim plan sănătatea şi rezultatele pe termen lung.

Nutriţionistul indică şi explică alegerea alimentelor, alcătuirea unui orar de masă, cantităţile şi structura meselor, modalităţile de preparare. De asemenea, un nutriţionist bun sesizează problemele de sănătate, inclusiv cele psihologice şi face recomandări sau apelează la sprijinul altor specialişti pentru tratarea cazului: psihologi, kinetoterapeuţi, ecografişti, cardiologi etc.

Adevărul: Se poate slăbi doar cu dietă, fără sport? Dacă da, este varianta câştigătoare?

Dr. Adrian Copcea: Se poate slăbi doar cu dietă, iar acesta este un mare neajuns. Slăbitul printr-o intervenţie care vizează doar o componenta, şi nu mai multe, este adeseori ineficient pe termen lung. Cu orice dietă se poate slăbi, ce diferă este durabilitatea rezultatelor şi impactul asupra sănătăţii. Pentru durabilitate e foarte importantă activitatea fizică, nu neapărat sportul, cât chiar şi activităţi fizice uzuale, precum mersul pe jos sau urcatul scărilor. Personal nu recomand niciodată intervenţii pentru slăbit care să nu includă activităţi fizice, chiar şi în cazurile severe există soluţii pe care le poate oferi un kinetoterapeut pentru a găsi o forma eficientă şi aplicabilă de mişcare.

Adevărul: Există dulciuri care nu fac rău? Care?

Dr. Adrian Copcea: Dulciurile fac rău în măsura în care predispun la îngrăşare şi ocupă, în meniu, locul altor alimente mai hrănitoare. În cazul problemelor de greutate, alegerea dulciurilor este deosebit de importantă, atât prin prisma faptului ca dulciurile sunt, spontan, o preferinţă a multor persoane, cât şi prin faptul că dulciurile greşit alese şi consumate în cantităţi şi la momente nepotrivite sunt un mare obstacol în slăbire. Dulciurile în cantităţi mici şi în momente potrivite sunt un bun aliat în slăbire: o îngheţată la o gustare, câteva bucăţi de ciocolată, o prăjitură de casă sau o porţie mică de clătite, toate îşi pot găsi locul într-un program de slăbit. Mult mai dificil este de găsit loc pentru dulciurile care se pot consuma în cantităţi mari şi uşor: patiseriile, prăjiturile de cofetărie, biscuiţii cu zahăr. Gemurile fără zahăr pot fi o soluţie foarte bună pentru gustul dulce, la fel unele dulciuri şi prăjituri dietetice, ciocolata de calitate, unele spume sau îngheţate de fructe.

Adevărul: Care sunt alimentele pe care nu le-ar mânca niciodată nutriţionistul?

Dr. Adrian Copcea: Alimentele pe care nutriţioniştii nu le includ aproape niciodată pe lista de preferinţe sunt alimente periculoase sau inutile: sucurile cu zahăr, prăjelile -în special în ulei reutilizat, patiseriile -de exemplu croissantele puternic aditivate, mezelurile omogene -cremvurşti, snacksurile şi chipsurile, iaurturile cu fructe sunt arareori, spre niciodată, pe lista de cumpărături a nutriţioniştilor.

Adevărul: Ce demersuri pentru slăbit sunt cele mai periculoase?

Dr. Adrian Copcea: Dietele sunt cele mai periculoase intervenţii în nutriţie, pentru că promit rezolvarea unor probleme de sănătate şi în realitate creează altele, vând iluzii şi răspund, în cel mai periculos mod posibil, dorinţei umane de „mult şi repede”. Recuperarea rapidă a kilogramelor după o dietă proastă este unul din cele mai grave incidente ale acestui fenomen larg răspândit, cu un impact major atât asupra psihicului cât şi asupra rezultatelor ulterioare. De aceea recomandarea mea principală în nutriţie, pentru cei ce nu au intenţia de a merge la un nutriţionist, este să evite cu orice preţ dietele şi să mânănce cât mai firesc, divers şi ordonat şi să practice orice formă regulată de mişcare, începând cu mersul zilnic pe jos. Rezultatele vor apărea şi vor fi pe măsura aşteptărilor.