Nespălatul, vecinul care te umple de gândaci

Acest tip de personaj depozitează tone de gunoi, iar din locuinţa lui se răspândesc colonii de insecte care pun stăpânire pe tot blocul. Colectivităţile ideale, mai ales în aglomerările urba­ne, sunt un mit, susţin sociologii şi psihologii.

Vecinii care fac viaţa celorlalţi un iad sunt nelipsiţi din orice comunitate numeroasă. Cu ajutorul spe­cialiştilor şi după câteva ore de vox populi, „Adevărul" a stabilit zece categorii de vecini de coşmar, pe care  vi le va prezenta săptămânal. Acestea sunt:

1. Nespălatul
2. Meşterul Casei
3. Zgomotosul
4. Istericul
5. Reclamagiul
6. Bârfitorul
7. Agresivul
8. Distratul
9. Iubitorul de animale
10. „Big Brother"

Nespălatul este vecinul care nu şi-a mai făcut curăţenie în locuinţă de ani buni. Gândacii găzduiţi de el se înmulţesc confortabil, apoi migrează către alte apartamente. Când deschide uşa apartamentului, mirosurile pestilenţiale acoperă şi viciază aerul scării ceasuri întregi. Iar dacă a urcat cu liftul, mai puteţi folosi ascensorul numai cu masca de gaze pe figură.

Psihologii susţin că sunt două categorii distincte de vecini certaţi definitiv şi irevocabil cu igiena: cei care suferă de afecţiuni psihice şi cei sănătoşi la cap, dar nesimţiţi din fire. Cu cei bolnavi e imposibil de interacţionat cu sorţi de izbândă, cea mai bună soluţie fiind sesizarea instituţiilor medicale specializate. Nesimţiţii, însă, profită de legislaţia încâlcită şi de ineficienţa Poliţiei şi-şi fac în continuare de cap, în ciuda şi spre necazul nevinovaţilor săi vecini.

Mâncat de purici şi şobolani

De-a lungul vremii au fost numeroase cazuri de oameni care au fost convinşi să renunţe la tonele de gunoi depozitate în casă doar cu intervenţia poliţiei. Unele situaţii - mai ales că aici vorbim, în general, despre oameni vârstnici bolnavi psihic - sunt de-a dreptul dramatice. Recent, 20 de familii din Craiova au fost evacuate din blocul în care locuiau din pricina unei vecine septua­genare care colectase în apartament peste 1.500 de kilograme de gunoi. Într-o zi, munţii de resturi menajere au luat foc de la o lumânare aprinsă de bătrână. Abia după incendiu, o echipă de la Salubritate a intervenit pentru a scoate gunoiul din casă. Din fericire, toată lumea a scăpat nevătămată, iar femeia - suferindă de demenţă - a primit îngrijire medicală de specialitate.

Un alt caz însă, de data aceasta mai vechi, a avut un deznodământ trist. Dan-Florin Drăghici, în vârstă de 59 de ani, de asemenea bolnav psihic, a murit în garsoniera sa dintr-un bloc din Brăila mâncat de purici, ploşniţe şi şobolani. În ultimii săi 17 ani de viaţă, bărbatul nu s-a spălat niciodată. În schimb a adunat de peste tot fiare, cutii de carton, ziare vechi sau deşeuri alimentare cu care şi-a umplut locuinţa.

Într-o zi, mirosul ce răzbătea din garsoniera bătrânului, mai puternic ca de obicei, a alertat vecinii, care au chemat poliţia. Dan-Florin Drăghici era mort. „A fost cumplit pentru cei care l-au transportat, pentru că li se înnegriseră halatele de purici în numai câteva minute. Acum, cu toată vânzoleala care a avut loc, toţi suntem plini de purici şi ne pulverizăm cu spray înainte de a intra în apartamente", declarau atunci vecinii pentru „Ziarul de Iaşi".

Cu gunoiul pe fereastră

Din fericire, cazurile de vecini cu afecţiuni psihice grave - similare celor prezentate mai sus - sunt destul de rare. Din nefericire, cazurile de vecini nesimţiţi sunt dese. Otilia Pricop, în vârstă de 32 de ani, a trimis redacţiei „Adevărul" următorul e-mail: „Stau într-un bloc cu zece etaje din cartierul bucureştean Militari. Noi, toţi locatarii, avem o problemă serioasă cu un vecin şi nu ştim cum să procedăm. Acest vecin, Ion Vremeş pe numele lui, şi-a făcut un obicei să-şi arunce gunoiul pe fereastră în grădina din spatele blocului.

Din cauza mizeriei provocate de el, ne-am umplut de şobolani şi de gândaci. Recent, am descoperit cu stupoare că-şi face nevoile în pungi de plastic pe care, de asemenea, le aruncă în grădină. Am încercat să vorbim cu el omeneşte, dar nici n-a vrut să stea de vorbă cu noi. Ne-a spus că în casa lui face ce vrea. Am chemat poliţia, a fost amendat cu 200 de lei, dar a continuat cu aceleaşi obiceiuri".

„M-au năpădit gândacii"

Un alt bucureştean, Mihai Necula, 25 de ani, are o problemă similară. „Vecina mea de la etajul doi, o femeie în vârstă, m-a rugat într-o zi să-i repar o priză arsă. Când am intrat în apartamentul ei, m-au năpădit gândacii. Erau peste tot, mi se urcau pe picioare, îi luam pe haine. Atunci am înţeles de ce scara noastră nu scapă niciodată de gândaci, deşi am folosit toate substanţele insecticide pe care le-am găsit. Problema e că insectele urcă pe pereţii blocului şi ne intră în casă", spune Mihai Necula.

"Acest vecin şi-a făcut un obicei să-şi arunce gunoiul pe fereastră în grădina din spatele blocului. Din cauza mizeriei provocate de el, ne-am umplut de şobolani şi de gândaci.''
Otilia Pricop locatară în cartierul Militari

Românii, codaşii Europei la consumul de săpun, detergent şi pastă de dinţi

Un român foloseşte, în medie, patru săpunuri, două paste de dinţi şi patru kilograme de detergent într-un an, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în Europa la capitolul igienă, arată un studiu al Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. Nici la consumul de deodorante nu stăm mai bine: 1,3 deodorante de persoană anual, faţă de 5,5, media europeană. Mai mult, 19% din români nu s-au spălat niciodată pe dinţi, iar 25% nu obişnuiesc să se spele pe mâini după ce schimbă scutecele sugarilor, după ce au ţinut bani în mână sau după ce strănută sau tuşesc. Alţi 17% declară că se spală pe cap o dată pe lună. Din nefericire, igiena precară favorizează apariţia şi proliferarea aşa-numitelor „boli ale mizeriei", dintre care cea mai periculoasă este hepatita.

Cel mai murdar om din lume nu s-a mai spălat de 37 de ani

Indianul Kailash Singh, în vârstă de 65 de ani, a încetat să se mai spele pe corp şi pe dinţi în urmă cu 37 de ani. El susţine că urmează sfatul unui profet local, care l-a asigurat că numai evitând cu desăvârşire apa şi săpunul va avea, în sfârşit, un băiat. Kailash Singh este tatăl a şapte fete, situaţie extrem de costisitoare în India, unde tinerele domnişoare nu se pot mărita fără zestre. În consecinţă, Kailash urmează cu sfinţenie indicaţiile profetului şi declară că mai bine moare, decât să se spele. Fireşte, naşterea unui băiat în familia lui l-ar îndupleca să pună mâna pe săpun.

„Bolile mizeriei"

Igiena precară este un factor important pentru apariţia mai multor boli, unele dintre ele deosebit de periculoase. „«Boala mâinilor murdare» sau hepatita de tip A este cea mai periculoasă, pentru că poate duce la deces. Din fericire, în ultima vreme această afecţiune a cam dispărut, cel puţin la nivelul cabinetului meu. În urmă cu 10-15 ani, aveam câte trei-patru astfel de cazuri anual. Acum abia apare unul la câţiva ani", ne-a declarat Daniela Ştefănescu, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie. „Alte boli cauzate de igiena deficitară sunt parazitozele intestinale, care rămân destul de frecvente şi astăzi", a completat medicul Daniela Ştefănescu. Lista continuă cu scabia, denumită popular râie, cu trahomul (care afectează ochii) şi cu enterocolita acută.

Părerea Expertului: Afecţiuni psihice grave sau nesimţire autentică

Augustin Cambosie psiholog

Vorbim aici despre două categorii de astfel de vecini care trăiesc în mizerie la propriu. În primul rând, acele persoane care depozitează sute de kilograme de gunoi în apartamente, care nu aruncă niciodată nimic, nu au, în general, o structură psihică normală. Sunt oameni cu afecţiuni psihice grave, de multe ori suferinzi de demenţă, mai ales atunci când au şi o vârstă înaintată.

În astfel de cazuri, noi, vecinii, nu putem interveni direct, ci trebuie să sesizăm instituţiile medicale specializate. În al doilea rând, avem de-a face cu nesimţitul autentic, cu individul care este murdar de felul lui, căruia îi este mai uşor să arunce gunoiul pe fereastră decât la „ghenă". Nu este obişnuit să trăiască în societate şi din acest motiv nici nu respectă regulile ei. În cazul lui, nesimţirea este o trăsătură structurală. Din păcate, Poliţia este atât de puţin eficientă, încât nu poate reprezenta o ameninţare reală pentru un astfel de individ. Aici ar putea interveni Asociaţia de Proprietari, care are câteva pârghii juridice prin care l-ar putea determina pe nesimţit să-şi cureţe gospodăria.

"Acele persoane care depozitează sute de kilograme de gunoi în apartamente sunt, în general, oameni cu afecţiuni psihice grave, de multe ori suferinzi de demenţă.''

Cum lupţi legal cu nesimţirea vecinului

Angajaţii de la Salubritate au cărat, recent, şapte containere de gunoi dintr-o casă din sectorul 2 al Capitalei

Nu e simplu, dar căi de atac există. Primul pas, dacă vorba bună a fost în van, este reclamarea vecinului nespălat la Asociaţia de Proprietari. Preşedintele sau administratorul blocului îl va soma pe răpănos să înceapă degrabă curăţenia în apartament.Din păcate, competenţa Asociaţiei se opreşte aici, pentru că ea poate soma, dar nu obliga. În consecinţă, dacă îngălatul perseverează, urmează pasul doi, şi anume reclamaţia la Poliţie. Poliţia îl poate determina pe vecinul problematic să-şi schimbe obiceiurile printr-o amendă. În plus, agenţii acordă o perioadă maximă în care reclamatul este obligat să-şi igienizeze locuinţa. În caz contrar, se alege cu o nouă amendă, de data aceasta mai costisitoare.

Plângere penală

Dacă nici amenzile nu-l sperie, se poate apela la justiţie. „Legea civilă protejează dreptul de proprietate şi cotele indivize, cu obligaţia de a nu tulbura dreptul de folosinţă a proprietăţii celorlalţi. Astfel, vecinul respectiv poate fi acţionat în justiţie pe cale civilă", spune avocatul Oana Toader, de la Casa de Avocatură „Toader şi asociaţii".

Când situaţia devine disperată, o altă posibilitate este plângerea penală, adaugă avocatul. Mai precis, este vorba despre articolul 320 din Codul Penal care spune că „fapta prin care se tulbură în mod repetat folosinţa locuinţei locatarilor dintr-un imobil ori prin care se împiedică normala folosinţă a locuinţei se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă".  În astfel de cazuri, acţiunea penală se pune în mişcare numai în urma unei plângeri prealabile a persoanei sau persoanelor vătămate. De asemenea, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.