VIDEO Pe agenda superputerilor lumii
0Introducerea stării de urgenţă, în România, constituie un recurs legitim la fortificarea societăţii prin monitorizarea respectării priorităţilor stabilite de instituţiile abilitate să acţioneze constituţional, în situaţii de criză, la nivel naţional. Cunoaşterea unor precedente internaţionale este utilă reflecţiei pragmatice şi acţiunii adecvate realităţilor din societatea românească.
Cu asemenea repere iniţiale am generat un schimb de opinii, cu promiţătorul geopolitician Alexandru Georgescu - în vârstă de numai 31 de ani, care prin naraţiunea sa pare a fi, într-un anumit sens, în 2020, varianta modernă a lui William Shakespeare - despre agendele cu priorităţile actuale ale preşedinţilor SUA, Chinei şi Rusiei.
Donald Trump vizează câştigarea alegerilor prezidenţiale – Statele Unite fiind partenerul strategic nr.1 al României -, Xi Jinping este un lider puternic în Asia – relaţia ţării noastre, pe plan economic, cu Republica Populară Chineză fiind departe de cum ar fi fost dezirabilă, cu câştiguri fireşti, de ambele părţi -, iar Vladimir Putin se va menţine şi în anii următori pe fotoliul principal de la Kremlin, în condiţiile în care relaţia dintre statul român şi cel rus rămâne şi azi la nivelul prejudecăţilor istorice.
Abordând felul în care pandemia actuală a generat dinamici noi la Washington D.C., Moscova şi Beijing am avut în vedere şi ceea ce a semnalat duminică, 15 martie 2020, Times of Israel, respectiv un virolog israelian important a sugerat şefilor de stat să-şi calmeze cetăţenii cu privire la coronavirus, deoarece oamenii sunt trimişi în panică inutilă. Mai concret, profesorul Jihad Bishara, directorul unităţii de boli infecţioase de la Spitalul Beilinson din Petah Tikva, a precizat că măsurile luate în Israel şi în străinătate au fost foarte utile, dar virusul nu este transmis prin aer, majoritatea persoanelor infectate se vor recupera fără nici măcar să ştie că erau bolnavi, grupurile cu risc fiind acum cunoscute, iar panica globală este inutilă şi exagerată.
În opinia dr. Alexandru Georgescu – exprimată pe micul ecran, la 6TV - preşedintele SUA, Donald Trump, are în faţa sa o provocare, respectiv Coronavirusul, care îi poate afecta şansele de realegere. Bunul mers al societăţii americane este continuarea tendinţei de consum, pentru că acesta este o parte importantă a economiei SUA, aşa că Trump a avut de ales între prudenţă şi încercarea de a minimiza, impactul economic asupra Statelor Unite, având în vedere efectul probabil asupra şanselor sale de realegere, a mai observat dr. Georgescu.
Americanii au o vorbă, personalul pe care îl pui într-o anumită poziţie – a explicat interlocutorul meu - va determina şi politica în zona respectivă, lucru vizibil şi la cei împuterniciţi să conducă structura de informaţii a SUA, precum acting director Richard Grenell - directorul interimar al Informaţiilor Naţionale, ex-ambasador al SUA în Germania şi ex-trimis prezidenţial special pentru negocierile de pace din Serbia şi Kosovo.
Richard Grenell coordonează o comunitate de 17 agenţii distincte de informaţii, absenţa unei asemenea supervizări fiind anterior blamată cu prilejul atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 şi pentru alte eşecuri ale sistemului de securitate american, dar problema este că în multe funcţii tehnocrate ai nevoie de anumite cunoştinţe profesionale anterioare, de o anumită experienţă, iar faptul că o persoană sau alta este numită ca tehnocrat nu înseamnă că este în măsură să reformeze sistemul, pentru ca să îl controleze mai bine – observa tânărul Georgescu.
Pe de altă parte, să nu se uite că susţinerea lui Donald Trump este puternică în rândurile forţelor armate, relevant fiind faptul că dintre toate instituţiile statului american, Pentagonul a rămas cea mai orientată structură spre republicani, în timp ce Wall-Street-ul a trecut de partea democraţilor, preşedintele american fiind interesat în consolidarea sprijinului său – afirmă Alexandru Georgescu - şi în rândurile celor consideraţi neoconservatori, în arena politică de peste Ocean.
Seniorii din politica americană acumulează, din ce în ce mai mult, conexiunile, relaţiile sociale necesare conducerii unei maşinării politice. Ambele partide – democrat şi republican, din SUA – au încercat să promoveze tinerii, dar nu cu foarte mare succes, constata dr. Georgescu. Pentru a avea stabilitate, inclusiv donatorii de fonduri se orientează spre politicienii mai în vârstă, asta pentru că în alte segmente observă un radicalism care îi pune pe gânduri, situaţie în care, de pildă, Joseph Robinette Biden Jr. este un operator politic desăvârşit, fiind de zeci de ani în politichia din Statele Unite, prin urmare cu un avantaj aparte, semnala interlocutorul meu.
Având în vedere felul în care decurge competiţia, în alegerile prezidenţiale americane, atâta timp cât candidaţii au puls – remarca subtil geopoliticianul Georgescu – vor continuă întrecerea, asta pentru că lupta politică duce la eliminarea oricăror alte considerente, dar problema cea mare va fi aceea a prezenţei la vot, deoarece una este susţinerea în sondaje şi alta ca susţinătorii să vină să voteze pe candidatul preferat.
Situaţia cazurilor de coronavirus, în China, la 14 martie 2020. Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Coronavirusul a apărut în China şi s-a răspândit de acolo tocmai datorită rolului destul de important al acestei ţări în economia globală, aici fiind vorba de gazda unor lanţuri de producţie şi aprovizionare extrem de importante, dar şi de un areal de tranzit pentru milioane de turişti, ceea ce duce la concluzia – atenţionează dr. Georgescu – că severitatea crizei este generată de succesul economic chinez.
În timp ce restul lumii îşi pregăteşte răspunsul la Coronavirus, deci ieşirea din normalitate, Republica Populară Chineză îşi pregăteşte reintrarea în normalitate, pentru că a început să scadă foarte mult numărul celor noi infectaţi, prin urmare Beijingul vizează reluarea producţiei, după ce a fost foarte afectată de pandemie, mai semnala tânărul meu interlocutor.
Chinezii şi-au făcut deja o culpă severă şi au dat vina pe oficialii la nivel local şi regional, care sunt practic stimulaţi de poziţia lor şi nevoile economice ale regiunilor pe care le conduc, ca să ignore astfel de crize, dar nicio altă ţară din lume – crede geopoliticianul Alexandru Georgescu – nu ar fi putut să aibă răspunsul puternic, hotărât şi rapid pe care l-a avut China.
Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat duminică că nu există nicio dovadă conform căreia SUA au introdus coronavirusul în China, aşa cum a sugerat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al ministerului de externe din Beijing. „Nu am văzut nici acuzaţia, nici dovezi care să o susţină”, a declarat pentru The Washington Times purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, în condiţiile în carea această organizaţie coordonează răspunsul global la Coronavirus şi a trimis echipe în China, pentru ca să afle cum a apărut şi a infestat atât de mulţi oameni virusul virulent.
Dar, pentru chinezi, pe termen lung, este mai importantă menţinerea creşterii economice, deoarece în absenţa acesteia se generează posibilitatea unor mişcări de masă cu adevărat înfricoşătoare – anticipează dr. Georgescu -, asta pentru că Beijingul este într-o cursă de a scoate câteva sute de milioane de oameni din sărăcie, pentru a aplana conflictele care se cristalizează în interiorul societăţii chineze, cum ar fi cel dintre Estul bogat şi Vestul sărac, dintre Estul puternic urbanizat, prosper şi Vestul sărac, plin de minorităţi, dintre clasa de mijloc, care are alte preferinţe economice şi clasa de jos, inclusiv ţărănimea.
Situaţia cazurilor de coronavirus, pe regiuni şi vârste, în China. Sursa: The Economist.
Cele mai optimiste aşteptări sugerează că restartarea economică s-ar putea face până în luna mai 2020, la nivelul Republicii Populare Chineze, dar – atenţionează interlocutorul meu - aici trebuie menţionat detaliul că nu este vorba de costul produselor, care mai crede că interdependenţele create între economia chineză şi restul lumii, pot duce inclusiv la lipsuri materiale, ceea ce ar putea da peste cap zeci de companii, efectul fiind concedierea a milioane de oameni, astfel încât o criză epidemiologică să se transforme într-una fiscală şi economică.
Realizatorul de televiziune Kiselyov a justificat mişcarea preşedintelui Putin de a rămâne la putere după 2024: „Să fim sinceri, Rusia fără Putin nu este viabilă”. Sursa:postul de televiziune Rusia 1.
Interesele grupului de susţinători ai preşedintelui rus Vladimir Putin ţin de perpetuarea privilegiilor lor, la nivelul Federaţiei Ruse, care şi-a centralizat foarte multe dintre capacităţile economice, dar în acelaşi timp este legată şi de stabilitatea la nivelul societăţii – crede geopoliticianul Alexandru Georgescu - un argument făcut public de locatarul nr.1 de la Kremlin.
Vestul se gândea deja ce se va întâmpla după încheierea actualului mandat al şefului statului rus, preocuparea principală fiind cine va prelua puterea atunci, dacă se va democratiza societatea şi va evolua spre o democraţie liberală, însă este acum clar că acest reper devine o chestiune de viitor îndepărtat, pentru că va fi o continuitate la nivelul conducerii politice a Rusiei, precum şi a conducerii strategice – accentuează junele interlocutor – care a ghidat această ţară în ultimii ani, una care este revanşistă, bazată pe ideea de a recupera măreţia pierdută şi de a restabili rolul Federaţiei Ruse în lume, nu doar de a creşte prosperitatea populaţiei şi de a ajunge la un anumit nivel de dezvoltare internă.
Putin s-a hotârăt asupra unui anumit curs al viitorului, are susţinerea unor mari grupuri de interese din societatea rusească, iar acum întreprinde acţiunile prin care să îşi ofere legitimitate, printr-un vot popular, printr-un referendum pe care probabil că îl va câştiga, deoarece – constată dr. Georgescu – populaţia a răspuns pozitiv la argumentele sale.
În concluzie, Trump, Xi Jinping şi Putin şi-au revizuit agendele – a observat tânărul geopolitician – pentru a lua în considerare atât provocările, cât şi oportunităţile generate de epidemia de Coronavirus, la care China a reacţionat cel mai puternic, Rusia este pe locul doi, pentru că Vladimir Vladimirovici Putin exploatează această criză, pentru a finaliza proiectul său politic, iar Donald Trump a rămas puţin în urmă, mai ales că este şi în an electoral.