Analiză realizată de Sergiu Vele*

Ipoteza de bază a fost că o reţea de susţinere a mişcării separatiste are un nucleu bine determinat, gestionat de actori afiliaţi instituţiilor de forţă din Rusia şi două ramificaţii majore: regiunile separatiste şi freelancerii. Într-o astfel de reţea, informaţiile circulă din centru spre periferie, iar freelancerii, deşi sunt parte a reţelei, nu-i pot stabili agenda politică sau informaţională.

Date generale

Fig 1- Graficul apariţiei paginilor din reţea

42 (44%) din cele 94 pagini studiate apar în intervalul 2013-2015, maxima fiind 2014 (25 pagini), anul când au loc două evenimente majore: anexarea Crimeei şi începutul conflictului din Donbass. Apariţia multiplelor pagini electronice care susţin mişcarea Novorossia, fie reprezintă faţada informaţională a mişcării, se încadrează perfect în tipul de război multi-level, care, concomitent, are loc şi pe front fizic, economic, dar şi pe cel ideatic, pentru „inimile şi minţile” populaţiei ţintă.

Fig 2: Graficul apariţiei paginilor 2013-2015

Privind atent doar intervalul 2013-2015, putem observa destul de uşor că maximele locale sunt asociate unor evenimente precum: Anexarea Crimeei (trimestrul 1, anul 2014), Începutul Conflictului din Donbass (trimestrul 2, anul 2014), Venirea la conducerea Doneţkului lui Zakharchenko (trimestrul 4, anul 2014). Din ianuarie 2015, odată cu semnarea acordurilor Minsk-2, frecvenţa apariţiei paginilor pro-Novorossia scade.

Fig 3: Tipul paginilor

Majoritatea paginilor din reţea sunt organizaţii care fie promovează deschis cauza separatistă, fie le sunt partenere. Agenţiile şi portalurile de ştiri reprezintă 25% din reţeaua studiată, iar organizaţiile de veterani 18%.

Fig 4: Locaţia fizică a administratorilor paginilor

Pagina web poate fi înregistrată şi administrată din orice colţ al lumii, fapt care generează dificultăţi în a identifica administratorii şi afiliaţii lor. În procesul de colectare a datelor, am atras atenţia şi asupra datelor de contact pe care le oferă administratorii, dar şi asupra hostingului (în cazurile unde lipseau datele de contact). Majoritatea paginilor cu date de contact declarate sunt administrate de organizaţii localizate în Moscova. Un număr de 24 pagini nu au o localizare identificată, iar 6 pagini sunt administrate direct din Doneţk.

Fig 5: Costurile de administrare

Administrarea unui website implică costuri: hostingul, contentul, administrarea, publicitatea, etc... Costurile sunt acoperite fie din fondurile organizaţiei care deţine pagina, fie din profitul pe care îl generează publicitatea. Dacă organizaţia poate miza pe resursele interne- sponsori, contribuţii benevole, portalurile de ştiri, pentru a acoperi costurile de administrare, au nevoie de publicitate. Fără publicitate, existenţa şi politica editorială a portalurilor de ştiri depind total de sponsor. În acest caz, nu putem vorbi de un model de business, ci de canale de propagandă a mesajelor politice. În reţeaua studiată, au fost identificate 14 portaluri de ştiri care nu au publicitate pe website. Estimativ, în perioada studiată, la un minim de 3 angajaţi plătiţi cu salariu mediu 333$ (salariu minim pentru un IT-st rus), cheltuielile de administrare pot urca la 384,000$, bani ai căror origine e dificil de determinat. Cifrele sunt estimative şi nu iau în calcul frecvenţa apariţiei contentului şi cheltuielile de promovare pe reţelele de socializare (atât costul forţei de muncă, cât şi preţul pentru promovare). Acestea pot adăuga între 5-10% la cost. În plus, a fost identificat un website cu content în multiple limbi europene, care, indiferent de prezenţa sau absenţa publicităţii, nu poate exista fără contribuţii externe. 

Structura reţelei

Fig 6: Structura reţelei „Novorossia”

Fiecare punct în reţea reprezintă o pagină electronică a unui proiect, portal de ştiri, a unei organizaţii, fie instituţii de stat. Legăturile reprezintă referinţele de pe o pagină către alta (date colectate în secţiunea „Parteneri”). Legătura poate avea sens unic sau poate fi reciprocă. În dependenţă de legăturile construite, nodurile pot fi „centrale”, fie marginale. Identificarea actorilor cheie din reţea oferă posibilitatea identificării structurii reţelei, modului ei de construcţie şi funcţionare.

Studiind legăturile între paginile partenere, la nivel macro, putem identifica 3 grupuri mari, care se disting geografic, funcţional şi structural: grupul Doneţk, grupul Antimaidan, grupul Strelkov.

1. Grupul Doneţk e format din agenţii de ştiri gestionate de liderii separatişti. Administrarea lor are loc atât din Doneţk, cât şi din Moscova. Pot fi identificate 2 subgrupuri:

a) Novorossia.Su – administrată de Pavel Gubarev şi apropiaţii săi. În grup intră 4 agenţii, inclusiv nrt24.ru/en (novorossia.today), cu versiune în limba engleză.

b) Subgrupul Zakharcenko, e apropiat lui Alexandr Zakharchenko, liderul Republicii Doneţk ( de curând, liderul auto-proclamatei Malorossii). Liderul republicii separatiste mai are în administrare întreaga reţea a paginilor electronice ale instituţiilor locale (parlament, consiliu, ministere).

Administrarea paginilor e făcută de separatişti în scopuri propagandistice. Paginile administrate de Gubarev sunt create în martie-mai 2014 (chiar la începutul rebeliunii din Doneţk). În faza iniţială a rebeliunii, Gubarev avea funcţia de Guvernator Popular al Doneţkului şi era persoana cheie a mişcării. Paginile apropiate lui Zakharchenko sunt create începând cu luna august 2014, când el e numit şef al regiunii Doneţk. Consolidarea puterii politice, astfel, e dublată de consolidarea reţelelor de propagare de informaţii.

2. Grupul Antimaidan e un cluster din circa 40 de pagini partenere, care direct, sau prin intermediari, sunt legate de organizaţia Antimaidan- nodul central din reţea.

Reţeaua e formată din organizaţii civice/politice şi organizaţii de veterani. Nucleul dur este organizaţia Antimaidan, Uniunea Veteranilor Afganistan, Organizaţia Veteranilor Trupelor Aeropurtate, Organizaţia Armata Centrală a Cazacilor. Portalul Rusvesna reprezintă singurul site de ştiri din nucleul dur. Totodată, Antimaidan şi Rusvesna sunt nodurile centrale, din perspectiva numărului de legături cu alte noduri din reţea, cât şi din perspectiva rolului de intermediari.

3. Grupul Strelkov: Grupul e format în jurul website-ului organizaţiei „Novorossia lui Igor Strelkov”, a cărei lider e Igor Strelkov, fostul comandant al separatiştilor din Doneţk. Nodurile din reţea nu contactează între ele, unicul punct de legătură fiind pagina Organizaţiei „Novorossia lui Igor Strelkov”. E un grup în care lipsesc portalurile de ştiri şi care nu are legături cu portaluri de ştiri. Organizaţiile afiliate grupului sunt marginale şi, deseori, au agendă diferită de Grupul Doneţk şi Antimaidan.

Fig 7: Nucleele reţelei

Nucleul reţelei e format din organizaţii şi agenţii de ştiri. Grupul Antimaidan e construit în jurul organizaţiei Antimaidan şi agenţiei de ştiri Rusvesna (primăvara rusă). Nucleul Grupului Doneţk e compus din agenţii de ştiri. Organizaţia „Donbasul Liber” face legătură între subgrupul afiliat lui Zakharchenko şi cel afiliat lui Gubarev. Grupul Strekov e slab conectat la reţea. Organizaţia de legătură e Centrul de cultură slavă. În mare, se confirmă statutul lui Strelkov şi afiliaţilor ca „freelanceri”. Legătura între grupul Doneţk şi Antimaidan e realizat prin agenţia Rusvesna, poartă de transmitere a mesajelor din centru spre periferie.

Fig 8: Jucătorii cheie

Cel mai mare număr de jucători cheie poate fi regăsit în Grupul Antimaidan: organizaţiile Antimaidan, „Urmaşii Victoriei”, Societatea cazacilor; Agenţia de ştiri Rusvensna, Uniunea Veteranilor Războiului din Afganistan şi Organizaţia Veteranilor Trupelor Aeropurtate. Jucătorul cheie din Grupul Doneţk e portalul de ştiri DNR24, care face legătură între grupul Antimaidan şi alte portaluri de ştiri din Doneţk. Totodată, statutul de jucător-cheie a websiteului „Novorossia lui Igor Strelkov” e datorat multiplilor parteneri, care nu sunt legaţi de alte noduri din reţea. Grupul e izolat şi structurat ierarhic, în vârf fiind plasată organizaţia lui Strelkov.

Fig 9: Intermediari cheie

Harta intermediarilor cheie, în mare, se suprapune hărţii „nucleelor” reţelei. Rolul de intermediar oferă posibilitatea de a „lega” nodurile care, aparent, fie nu au legătură directă, fie nu divulgă legăturile directe din diverse motive. În reţeaua Novorossia, putem identifica 4 intermediari cheie:

a) Organizaţia Antimaidan, care este intermediar cheie într-o reţea de 40 organizaţii care, direct sau indirect, susţin cauza separatistă. În reţea există atât organizaţii de veterani, organizaţii civice, cât şi instituţii de stat.

b) Portalul de ştiri Rusvesna. E un website mai puţin cunoscut, însă e intermediar cheie in reţeaua de propagare a informaţiilor legate de Novorossia. Cu un trafic de 20 mii persoane zilnic, el face legătura între reţeaua Doneţk şi nucleul de organizaţii simpatizante din Moscova.

c) „Novorossia lui Igor Strelkov” - intermediază relaţiile între actorii din grupul său. Nu are influenţă globală.

d) Centru de Cultură Slavă- intermediar, mai curând formal decât activ. Leagă de reţea grupul lui Strelkov.


Fig 10: Reţea de propagare a informaţiilor

Dacă lăsăm în reţea doar agenţiile de ştiri şi legăturile între ele, identificăm 3 subgrupuri - reţele de propagare de informaţii. Majoritatea nodurilor din reţea face parte din Grupul Doneţk, un detaliu destul de relevant, pentru că putem deduce logica funcţionării grupului, care e puternic axat pe propagandă. Jucătorul cheie e rusvesna.su, membrul grupului Antimaidan, însă cu legături solide cu numeroasele portaluri de ştiri din Doneţk. În Grupul Doneţk, distingem 3 subgrupuri. Două sunt asociate centrelor de putere din regiunea separatistă: 1) Subgrupul lui Zakharcenko, 2) Subgrupul lui Gubarev. Gestionarii subgrupului 3 nu au fost identificaţi. Merită menţionat că subgrupul lui Zakharchenko e puternic legat de reţeaua Antimandan şi, implicit, de organizaţiile şi centrele de putere din Moscova.


Fig 11: Modelul de construcţie a reţelei

Reţeaua studiată ne oferă posibilitatea să identificăm un model. În centrul reţelei de susţinere a cauzei separatiste e un nucleu de organizaţii rezidente în Rusia, cu puternice legături cu organizaţii de veterani şi organizaţii cu profil naţionalist/sportiv. Nucleul are şi o reţea de agenţii de ştiri, care facilitează circulaţia informaţiilor. Nucleul e conectat cu Separatişti prin agenţii de ştiri. Tot agenţiile de ştiri conectează în reţea organizaţiile politice/civile locale. Nu există legături puternice între organizaţiile din regiunea separatistă cu organizaţiile din nucleu, deci, susţinerea cauzei e una indirectă. În model mai apar şi freelancerii, reţea de organizaţii care simpatizează cauza separatistă, însă care nu obligatoriu sunt aliniaţi cu mesajul Nucleului.

Concluzii

  1. Conform modelului identificat, mesajele propagandistice şi agenda informaţională/politică circulă din Nucleu (plasat geografic în Moscova), cu puternice legături şi cu instituţiile de stat, spre regiunea separatistă. Comunicarea e centru-periferie, nu invers.
     
  2. În interiorul reţelei vom identifica o agenţie de ştiri şi o organizaţie cu indicatori de centralitate foarte mari. În „Reţeaua Novorossia” nodul organizaţional central e Organizaţia Antimaidan, formată ca reacţie la Maidanul din Kiev şi portalul de ştiri Rusvesna, un website propagandistic al întregului proiect „Primăvara Rusă”. Cei doi actori nu sunt obligatoriu poli de putere, însă, în jurul lor se formează „scheletul” grupului. În plus, ei facilitează interacţiunea numeroaselor noduri din reţea.
     
  3. În reţea vor exista şi freelanceri – organizaţii care susţin cauza, însă, politic, nu sunt aliniate total mesajelor şi scopurilor Nucleului. Strelkov a jucat rol important în declanşarea conflictului din Estul Ucrainiei, fiind, de facto, comandantul întregii armate separatiste din mai-august 2014. Din august, el e revocat din funcţie şi nu mai revine în Donbas. El şi afiliaţii lui critică agenda moderată a lui Putin în Ucraina. Influenţa lui în reţea e minimă.
     
  4. Organizaţiile civile şi politice ale separatiştilor sunt slab legate de partenerii lor din Moscova. Nu există legătură directă şi asumată pentru susţinerea separatismului, suportul fiind realizat prin metode mai puţin transparente, iar „febra informaţională” în regiune e crescută prin proxy creaţi ad-hoc. În reţeaua studiată, Gubarev şi Zakharchenko, administratorii celor mai multe pagini de ştiri din regiunile separatiste, sunt şi doua centre de putere. Finanţarea portalurilor e realizată de ei.

Sergiu Vele este absolvent al Masterului de Studii de securitate şi analiza informaţiilor al Universităţii din Bucureşti (Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială).