Putin susţine că are dreptul să trimită armata în Ucraina, dar „speră“ că nu trebuie să o facă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Rusiei a susţinut astăzi la Moscova adresarea tradiţională în faţa naţiunii, urmată de o sesiune de întrebări, la care a răspuns în direct. Opinia publică din întreaga lume a aşteaptat răspunsurile lui Vladimir Putin cu privire la situaţia Ucrainei şi implicarea Kremlinului în evenimentele care au adus ţara în pragul unui război civil.

Ultima adresare de acest tip a durat patru ore şi 48 de minute, timp în care liderul de la Kremlin a răspuns întrebărilor din public, dar şi celor trimise pe email de la cetăţeni din întreaga ţară.

În acelaşi timp, la Geneva se desfăşoară o întrunire dedicată soluţionării crizei ucrainene, la care participă SUA, UE, Ucraina şi Rusia.

Vladimir Putin a afirmat că „speră foarte mult“să nu fie nevoit să trimită armata rusă în Ucraina, afirmând că, din punctul său de vedere, singura soluţie pentru puterea de la Kiev este „dialogul" şi nu folosirea forţei, care duce ţara spre „haos", relatează Mediafax.

„Doar prin dialog, proceduri democratice şi nu prin folosirea forţelor armate, a tancurilor şi avioanelor poate fi restabilită ordinea în ţară", a declarat Putin, în direct în cadrul tradiţionalei sesiune de întrebări din partea cetăţenilor.

„Consiliul Federaţiei ruse (Camera superioară a Parlamentului) a acordat preşedintelui dreptul de a folosi forţele armate în Ucraina. Sper foarte mult să nu fiu obligat să recurg la acest drept", a declarat liderul de la Kremlin.

URMĂRIŢI DECLARAŢIILE LUI VLADIMIR PUTIN

Conducătorul rus neagă acuzaţiile privind implicarea forţelor ruse în revoltele din estul Ucrainei, deşi a recunoscut că în cazul peninsulei Crimeea au fost implicate trupe ruse. Este pentru prima dată când Moscova recunoaşte faptul că forţele armate ruse erau prezente în Crimeea la referendumul din 16 martie, care a permis alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

„În spatele forţelor de autoapărare din Crimeea, bineînţeles, se aflau militarii noştri. Ei s-au comportat foarte corect", a declarat Putin. „Oamenii aveau nevoie să fie protejaţi", a adăugat el, în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri televizate.

Cu toate acestea, Putin continuă să insiste asupra necesităţii apărării etnicilor ruşi sau vorbitorilor de limbă rusă din afara graniţelor ţării sale, fapt ce, în opinia sa, îi poate permite Rusiei să se implice militar în afacerile interne ale fostelor sale zone de influenţă.

În acest sens, preşedintele rus a declarat că Rusia nu şi-a planificat niciodată acţiunile militare în Crimeea, dar a fost nevoită să intervină în urma ameninţărilor reale la adresa etnicilor ruşi din peninsulă.

„Rusia nu a planificat anexarea şi operaţiunile militare în Crimeea, dar riscul unor ameninţări împotriva etnicilor ruşi a fost real. Acest lucru a determinat populaţia din Crimeea să se gândească la viitor şi să ceară ajutor Rusiei", a declarat preşedintele Vladimir Putin, răspunzând, în direct la televiziune, întrebărilor din partea cetăţenilor.

Conform Mediafax, Putin a adăugat că decizia privind Crimeea a fost susţinută în unanimitate în Consiliul rus de Securitate. El a mai afirmat că rezultatele referendumului au fost decisive în privinţa anexării peninsulei Crimeea.

Relaţia Rusia - SUA şi Rusia - UE

Din Berlin, Putin a fost întrebat „cum poate restabili încrederea între cele două state?“.

„Sunt de acord că s-a pierdut încrederea, dar credem că nu e vina noastră, ci a standardelor duble. Gândiţi-vă cum s-a purtat SUA în Iugoslavia, Iraq, Afganistan. Dar noi nu avem voi să facem acelaşi lucru... Rusia nu are dreptul să îşi apere interesele. Trebuie să eliminăm standardele duble în dialogul internaţional, să eliminăm minciunile. Vă asigur că Rusia va face toate eforturile în acest sens“, a răspuns preşedintele Putin.

„Avem în faţa ochilor o nouă lume. O abordare conservatoare în Rusia, iar în Europa oamenii încep să aleagă din nou lideri naţionalişti care nu se uită spre Bruxelles, dar mai degrabă se gândesc la interesele ţării lor. Cum comentaţi?“, a întrebat un analist de la Berlin.

„Nu vrem să stricăm relaţia cu UE şi sper că partenerii noştri europeni simt acelaşi lucruri. Valorile conservatoare încep să joace un nou rol în lume. Vedem victoria lui Viktor Orban în Ungaria, dar şi ascensiunea extremei drepte, cum e dna Le Pen în Franţa. Oamenii probabil speră că acest tip de politici pot rezolva mai multe decât face Bruxelles. E clar că are loc un proces de revizuire, dar sperăm că rezultatul va fi pozitiv“, a mai spus liderul rus. 

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite