Tunelurile lui El Chapo, eternul fugar

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imaginea lui El Chapo cu titlul ”Se caută. Din nou”. Foto Yuri Cortéz/AFP.
Imaginea lui El Chapo cu titlul ”Se caută. Din nou”. Foto Yuri Cortéz/AFP.

După doar 17 luni în cea mai sigură închisoare mexicană ”El Altiplano”, sâmbătă 11 iulie Joaquin ”El Chapo” Guzman (58) a fugit pentru a doua oară dintr-o celulă printr-un tunel lung de peste 1.600 de m care se termina sub duşul din camera sa şi care era chiar luminat, la capătul celălalt având ieşire într-un depozit părăsit în care îl aştepta o motocicletă.

Corupţia şi tunelurile

El Chapo este cunoscut nu doar pentru şefia unuia din cele mai importante carteluri de droguri, Cartelul din Sinaloa, dar şi pentru tunelurile construite pentru traficul de droguri. El Chapo este cel care a introdus această tactică de a transporta drogurile în SUA pe sub graniţa dintre cele două ţări. El avea chiar un arhitect care îi construia tunelurile încă de la începuturile anilor 1990.

Exactitatea construcţiei tunelului care are ieşirea chiar sub celula şefului cartelului din Sinaloa i-a făcut pe mulţi să vorbească despre cumpărarea planurilor închisorii sau despre folosirea planurilor accesibile prin Google Earth. Dar fuga lui El Chapo n-ar fi putut fi posibilă fără corupţia din sistemul penitenciar. Un alt traficant de droguri care avea o celulă aproape de cea a lui Guzman, El Teo a declarat că înainte de fuga sa s-au auzit zgomote specifice perforării cimentului fără să existe reacţii clare din partea autorităţilor. Înregistrarea camerei de filmat care supraveghea celula acestuia înregistra şi sunetul şi înainte de fuga propriu-zisă s-a auzit foarte clar zgomotul produs la perforarea cimentului. Atunci când imaginile au fost prezentate presei a fost eliminat sunetul tocmai pentru a nu dezvălui acest detaliu care arată ori complicitatea angajaţilor închisorii, ori ineficienţa acestora. Mai mult de atât, se pare că fuga sa din închisoare a provocat reacţii întârziate ale responsabililor, acesta având mai mult de o oră la dispoziţie pentru a scăpa înainte ca poliţia şi armata să se mobilizeze.

El Chapo a mai fugit din închisoare în 2001 după o incarcerare care a durat 8 ani, oficial folosind un cărucior cu rufe murdare sau, conform altor relatări deghizat în femeie; după acestă fugă şi-a consolidat puterea ca lider al cartelului Sinaloa. În timpul incarcerării sale din anii 1990 el a transformat închisoarea într-o locuinţă de 5 stele mituind angajaţii pentru a obţine privilegii inaccesibile altor deţinuţi. Acest detaliu aminteşte bineînţeles de strategia lui Pablo Escobar, liderul cartelului columbian din Medellin din anii 1980-1990 care, odată arestat de autorităţile columbiene a fost de acord să fie închis dar într-o închisoare pe care şi-a construit-o singur, La Catedral sau Catedrala.

De altfel, parte din presa mexicană (El Financiero) evocă formarea unei echipe similare celei organizate în Columbia în 1992 (Bloque de Busqueda sau Blocul de căutări) pentru a-l prinde pe Pablo Escobar şi folosită la demantelarea cartelului din Cali în 1995 şi apoi reactivată de Alvaro Uribe în 2004 pentru a lupta contra Cartelului del Norte del Valle. Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a evocat recent trimiterea în Mexic a unei echipe de elită care să ajute la prinderea lui El Chapo. Echipa columbiană a fost formată din reprezentanţi columbieni şi americani şi colaborează acum cu reprezentanţi mexicani.

În prezent o recompensă de 3.8 milioane de dolari este oferită pentru informaţii care vor duce la arestarea sa. Un judecător mexican a emis la sfârşitul lunii iulie un ordin de extrădare către Statele Unite în eventualitatea în care este prins. S-ar părea că acesta ar fi fost motivul pentru fuga sa, informaţiile privind posibila sa extrădare către Statele Unite ale Americii ajungând la liderul cartelului din Sinaloa. După uciderea lui Osama Bin Laden în 2011, Guzman a devenit cel mai căutat om de pe planetă. Legăturile cu SUA au fost deja analizate de presă, de exemplu înainte de arestarea sa în 2014, acesta avea afaceri în 64 de oraşe nord-americane şi avea chiar un permis de conducere înregistrat în California sub un nume fictiv. De aceea, în 2014 a fost găsit cu ajutorul unor informaţii furnizate de instituţiile nord-americane.

Cartelul Sinaloa şi eroul El Chapo

Printre cele mai importante carteluri mexicane sunt azi: Cartelul Sinaloa, Cartelul Tijuana, Beltran Leyva, Los Zetas, Cavalerii Templieri, Cartelul Rojos, Cartelul Guerreros Unidos, Cartelul La Corona, Cartelul din Jalisco Noua Generaţie, La Familia Michoacana, Cartelul din Occident.

Cartelul din Sinaloa este una din cele mai importante organizaţii de trafic de droguri fondată în anii 1980. Acesta acţionează adesea ca o federaţie de organizaţii care aliază mai mulţi lideri cu o extinsă autonomie. Statul Sinaloa este epicentrul traficului de droguri mexican, de aici fiind originari mulţi din traficanţi. Cartelul din Sinaloa este prezent în 17 state mexicane, avându-şi centrul operaţional în statul Sinaloa şi mai ales în capitala acestuia, Culiacan. Cartelul este foarte bine reprezentat însă şi la nivel mondial depăşind graniţele Americilor şi fiind prezent în 50 de ţări printre care Rusia, Spania, Australia sau chiar Thailanda.

El Chapo face parte din Cartelul din Sinaloa după ce, la începutul carierei sale acesta a lucrat pentru Miguel Angel Felix Gallardo cunoscut drept ”Naşul”, fondator al Cartelului din Guadalajara (în anii 1980) şi incarcerat şi el din 1989 la ”El Altiplano”. Înainte de aceasta, El Chapo lucrase pe plantaţia de marijuana a tatălui său, având apoi propria sa afacere de vânzare de marijuana şi cocaină.

Piticu’[1] pentru că aşa s-ar traduce “El Chapo” este cel mai celebru lider de cartel din Mexicul actual, capturarea sa în timpul regimului lui Enrique Peña Nieto (EPN) (2012-2018) fiind una dintre reuşitele principale cu care s-a lăudat guvernul Nieto. El Chapo este miliardar, averea sa fiind estimată de Forbes în 2009 la 1 miliard de dolari.

Pentru mulţi, El Chapo este o vedetă narco. Melodii, aşa numitele narco-corridos sunt create în onoarea sa (şi acum după fuga sa), obiecte cu chipul lui sunt comercializate precum tricourile cu Free El Chapo (care amintesc de pancartele cu Free Gigi din România), romane sunt scrise pentru a-l glorifica. Născut în aşa numitul triunghi de aur, o zonă de munte aflată la intersecţia statelor Sinaloa, Durango şi Chihuahua unde de generaţii sunt plantaţii de mac opiaceu şi marijuana, El Chapo nu a studiat mai mult de trei clase primare, fiind însă dotat cu o inteligenţă nativă. În Badiraguato, în zona muntoasă a Sinaloa, El Chapo i-a construit mamei sale un buncăr şi o biserică. Acesta este un loc izolat în care poliţia nu prea reprezintă un pericol pentru membrii organizaţiei criminale controlate de El Chapo.

Ca Pablo Escobar, El Chapo a fost sărac şi odată devenit foarte puternic îi ajută pe cei săraci, apropiindu-se deci ca figură de temutul lider columbian care şi el acţiona ca un fel de ”Robin Hood” spunând că fură de la bogaţi (statul) pentru a da înapoi săracilor. De exemplu, aşa cum evocă un articol din New York Times, la aflarea veştii privind fuga sa din închisoare, în Culiacan oamenii au celebrat şi pe o pancartă scria chiar ”El Chapo este un preşedinte mai bun decât Peña Nieto”.[2]

El Chapo este însă şi responsabil de mii de morţi, victimele luptei cu alte carteluri precum Cartelul din Tijuana, Los Zetas, sau ale forţelor de poliţie. Comparat cu alte carteluri însă, Cartelul din Sinaloa preferă să mituiască membrii ai guvernului, poliţiei, etc. decât să folosească violenţa extremă.

În Sinaloa El Chapo controla peste 127 de tuneluri. Pe lângă acestea, folosea pentru a transporta drogurile către teritoriul SUA: submarine, avioane, clonarea maşinilor de poliţie, turişti care cărau cocaină în rucsac, poşta nord-americană şi tot felul de alte ascunzători. Pe de altă parte, Cartelul foloseşte şi mijloace artizanale pentru a contracara eforturile reprezentanţilor SUA folosind de exemplu o catapultă. În anii 1990, El Chapo exporta droguri în SUA folosindu-se de calea ferată; drogurile erau împachetate în cutii de ardei iuţi numite ”Comadre Jalapenos”. Înainte de arestarea sa, se pare că organizaţia condusă de El Chapo transporta 8 tone de cocaină pe an către SUA; pe lângă cocaină, exportă marijuana, heroină şi metamfetamine.

Profitul adus de traficul de cocaină este impresionant. Cartelul din Sinaloa cumpără 1 kilogram de cocaină din Columbia sau Peru la preţul de 2.000 de dolari, acesta ajungând la 10.000 de dolari în Mexic şi la 30.000 odată ce trece graniţa în SUA. Aici, vândută în doze de un gram, cocaina ajunge să coste 100.000 de dolari.

Eşecul administraţiei Peña Nieto

Nivelul violenţei mexicane legată de activitatea cartelurilor de droguri, dar şi a bandelor criminale folosite de acestea sau independente, precum şi de opearaţiunile poliţiei a atins cote inimaginabile în ultimul deceniu. Astfel, se estimează că între 2007 şi 2014 în Mexic au fost văzute 160.000 de victime civile, mult mai mult decât în ţări aflate în război precum Irak (mai mult de 81.000) şi Afghanistan (mai mult de 21.000).[3] Ca urmare a fugii lui El Chapo, preşedintele Peña Nieto a ajuns la o cotă de popularitate minimă, de doar 34 %, acest eveniment fiind considerat un eşec covârşitor al administraţiei sale, mai ales după criza provocată de ”Cazul celor 43”.

* Articolul apare şi în ediţia scrisă a Revista 22.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.


[1] Porecla sa face referire la înălţimea redusă, de doar 167,5 cm. O altă poreclă a sa, evocată de titlul articolului este cea de ”Eterno fugitivo” sau eternul fugar.

[2] William Neuman şi Azam Ahmed, ”Public enemy? At home in Mexico, El Chapo is folk hero no 1”, New York Times, 17 iulie 2015.

[3] Institutul Naţional de Statistică mexican.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite