Dacă în primăvară, un alt eveniment organizat de către aceşti ambiţioşi studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Politice din Bucureşti era găzduit la Parlament, acum a venit rândul unei alte instituţii de prestigiu: pentru desfăşurarea conferinţei cu titlul „Poziţia României pe Flancul Sud-Estic al NATO”, Universitatea Româno-Americană a oferit Aula 1. 
   
Să analizăm un pic contextul general la momentul actual: articolele alarmiste din presa românească apărute după alegerea lui Donald Trump în SUA dau ca iminentă în viitorul apropiat nerespectarea angajamentelor de securitate ale NATO pe flancul Estic. Alegerile din Bulgaria şi Republica Moldova au generat acea hartă colorată în roşu, în care România pare a fi prinsă într-un „cleşte rusesc”, ce a tot circulat în ultima vreme pe reţelele de socializare. Toate acestea, într-o anumită măsură, au constituit laitmotivul dezbaterii de vineri seară. 
 
Invitatul special al conferinţei GSS a fost ex-ministrul de interne din perioada guvernării CDR (1996-2000), Constantin Dudu Ionescu, actualmente consilier de stat al Administraţiei Prezidenţiale pe probleme de apărare şi securitate naţională.
 
Şi-a început prelegerea cu criza de solidaritate din interiorul Uniunii Europene, ce a împiedicat ca aceasta să prezinte o poziţie comună a statelor membre pe anumite teme. A fost oferit exemplul războiului din Siria: UE a ratat statutul de „jucător” în zona Orientului Mijlociu. Cât priveşte chestiunea securităţii în spaţiul comunitar, consilierul preşedintelui Iohannis a vorbit despre eşecul armatei europene, care nu ar putea avea decât atribuţii restrânse, printre care cyber-defense sau apărarea frontierelor. Invocând Declaraţia Comună NATO-UE a summitului de la Varşovia (iulie 2016), ce iterează ideea de solidaritate şi nesuprapunere de eforturi, o armată a Uniunii Europene ar putea fi un proiect realizabil pe viitor, cu condiţia să nu „concureze” cu forţele NATO din regiune.

Conflictul din Transnistria - „parfum de levănţică”. Conflictele îngheţate reprezintă pentru Federaţia Rusă cel mai economic mod de a controla regiunile respective. 

Prelegerea domnului Constantin Dudu Ionescu s-a mutat rapid către Rusia, subiectul principal al conferinţei, considerată ca fiind ameninţarea principală de securitate pentru Uniunea Europeană, în orizontul de timp 2020-2025. Conform spuselor acestuia, Rusia, ce se confruntă cu grave probleme economice, nu poate fi un competitor de anduranţă în noul Război Rece, declaraţie susţinută şi de date concrete: guvernul de la Moscova a redus cu 15% bugetul militar pe anul 2017, fiind oprită şi producţia tancului ultramodern T90. 
 

Flota de la Marea Neagră: „Apărarea anti-rachetă este mult mai descurajantă decât o potenţială flotă la Marea Neagră.”

 
Cât priveşte strategiile României în plan extern, acesta a apelat la dipomatul interbelic Nicolae Titulescu: „Daţi-mi o politică internă coerentă şi am să vă dau o politică externă puternică”.  
 
Am admirat la dânsul promptitudinea cu care a răspuns la întrebările venite din public, deşi organizatorii prevazuseră un timp de gândire. De fiecare dată a apelat la un aforism pentru a-şi susţine punctul de vedere: „Marile spirite se atrag”, cu privire la colaborarea tot mai strânsă dintre Ungaria şi Federaţia Rusă, care ar putea aduce multe prejudicii pentru ţara noastră, conform temerilor exprimate de un participant la conferinţă. În replică, domnul Constantin Dudu Ionescu a afirmat că este nevoie de un răspuns pe măsură al României: „Trebuie să facem în aşa fel ca interesele celorlalţi să nu mai meargă întodeauna spre noi, ci invers”. 


Gabriel Sebe (prorector al Academiei Naţionale de Informaţii), despre „ONG-urile lui Soros”

25% din PIB-ul Statelor Unite este produs de sectorul ONG-urilor. În România, mediul societăţii civile nefiind productiv, devine uşor manipulabil.

România are un acut deficit al culturii analitice, susţine domnul Gabriel Sebe, o prezenţă obişnuită la conferinţele Grupului de Studii de Securitate. Acesta le-a recomandat tinerilor cercetători folosirea metodelor moderne de analiză şi de elaborare a scenariilor de evoluţie. „România a avut în anii '70 un Centru de Prognoză, ce reunea matematicieni de prestigiu, sub conducerea lui Mihai Botez. Specialiştii din ziua de astăzi se limitează la descriere, fără a oferi soluţii concrete. Mulţi critică noua Strategie Naţională de Apărare, dar niciunul nu oferă soluţii pentru îmbunătăţirea acesteia.”

În încheiere, pot spune că, pentru redactarea acestui articol, am selectat opiniile cele mai semnificative, scopul fiind acela de a reda o imagine obiectivă şi de ansamblu a desfăşurării conferinţei de la Universitatea Româno-Americană. Unii au crezut că totul va fi despre Rusia şi maniheismul ruso-american. Nu este de mirare că spre finalul evenimentului şi-a făcut discret apariţia însuşi Lucian Mândruţă, mare fan al topicului. 


Structura raportului de cercetare al Grupului de Studii de Securitate
 

  1. Sistemul A2/AD din Crimeea şi securitatea României în regiunea Mării Negre
  2. Descurajarea nucleară şi convenţională în regiunea Mării Negre
  3. Scenarii de evoluţie pe flancul estic al NATO. Poziţia României la orizontul anilor 2020-2025