Viorica Dăncilă deschide carnetul de bal românesc la Bruxelles

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Începând de mâine, doamna prim-ministru Dăncilă deschide un „carnet de bal“ românesc la Bruxelles ce va fi continuat vineri la Summitul informal la care va participa preşedintele Iohannis. Un program care numai de simplu protocol nu este. Ba, chiar dimpotrivă.

Din două motive. În primul rând, în cazul României, din nou, contextul este setat de scandalurile de acasă, de şirul de semnale trimise de la Bucureşti înspre cancelariile occidentale şi responsabilii politici din instituţiile de la Bruxelles, pe toate canalele imaginabile, solicitându-se o analiză aprofundată cu măsurile ce se impun pentru a răspunde a ceea ce este prezentat drept şir de atacuri grave împotriva statului de drept. Iar lucrurile au devenit cu adevărat grave după ce, în urmă cu câteva zile, Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, i-a cerut în mod oficial preşedintelui Comisiei Europene să nu suspende aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind justiţia din România. Mai mult, el a afirmat că „în cazul unor noi atacuri asupra independenţei sistemului judiciar, ar trebui să se ia în considerare iniţierea procedurii de activare a articolului 7 din Tratatul UE... în ultimele zile au fost făcute publice înregistrări audio cu scopul de a distruge credibilitatea procurorilor DNA. Autorii acestor înregistrări sunt politicieni care sunt în curs de investigare sau care au fost deja condamnaţi pentru fapte de corupţie... orice atac asupra DNA şi asupra Laurei Kovesi este, prin urmare, un atac asupra independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei“.

Este imposibil ca experţii Comisiei Europene să ignore un asemenea semnal, mai ales că este foarte uşor de bănuit că el vine în consens cu partenerii francezi şi cu reprezentanţii cancelariilor din „nucleul dur“ din UE. Şi este la fel de posibil ca, exact în acest moment, ceea ce se afirmă că se petrece în România (alăturată cazurilor similare din Polonia şi Ungaria) să servească de minune argumentaţiei celor care se pronunţă în favoarea instituirii unor mecanisme (severe sau foarte severe) de restricţionare a accesului la fondurile comunitare a ţărilor care încalcă principiile statului de drept sau, conform unei noi formule mult mai largi care se pare că se va regăsi în documentele oficiale, „să ignore valorile fundamentale ale UE“. Iată ce se spune în acest sens în documentul oficial prezentat de Comisia Europeană drept cadru general de discuţii acum „când avem ocazia să alegem Europa pe care o dorim şi să definim bugetul care ne va ajuta s-o construim““

Ca parte integrantă a dezbaterii publice, s-a sugerat ca alocarea de de fonduri din bugetul UE să poată fi legată de respectarea valorilor definite în Art.2 din Tratatul UE şi mai ales de situaţia Statului de Drept din Statele Membre. Unii au mers chiar mai departe, sugerând ca încălcările serioase ale legislaţiei europene să ducă la o suspendare a plăţilor făcute din bugetul UE.

Uniunea este o comunitate de state de drept, iar valorile sale constituie însăşi baza existenţei sale. Acestea asigură întreaga sa structură instituţională şi juridică, toate politicile şi programele sale. Iată de ce respectarea acestor valori trebuie să fie asigurată la nivelul tuturor politicilor europene. Asta include bugetul european, acolo unde respectarea valorilor fundamentale este o precondiţie esenţială pentru un management financiar corect şi o susţinere eficientă a finanţării din partea UE. Respectul pentru statul de drept este un lucru important pentru cetăţenii europeni cât şi pentru iniţiativele din zona afacerilor, inovării şi investiţiilor. Economia europeană se dezvoltă cel mai mult acolo unde cadrul juridic şi instituţional aderă pe deplin la valorile de bază ale Uniunii“.

TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ

(versiunea consolidată)

Articolul 2

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.

Mare atenţie la aceste remarci deoarece ele sunt expresia filozofiei care va sta la baza documentului esenţial, propunerea pe care Comisarul Vera Jurova s-a angajat s-o prezinte în martie, foarte posibil de a fi asumată de Comisie ca o Recomandare adresată Consiliului şi Parlamentului European. Şi nu va veni ca un fulger pe un  cer senin, chiar dacă va stârni discuţii profund contradictorii. Ea va fi susţinută şi de o idee foarte apetisantă din punct de vedere financiar.

Se pleacă de la o realitate: multe State Membre (printre care România ocupă un nefericit loc fruntaş, citat în permanenţă în acest context) nu reuşesc să cheltuie fondurile alocat din Bugetul european. În acest moment, sistemul permite ca: aceste resurse să fie folosite pentru reducerea contribuţiei naţionale a Statelor Membre comparată cu implementarea deplină a obligaţiilor financiare. Se propune o schimbare importantă: fondurile respective să fie folosite ca „rezervă bugetară a UE posibil de folosit pentru a atinge priorităţile comune şi să răspundă provocărilor comune“. Ceea ce, conform calculelor de acum, ar putea reprezenta o sumă de 21-28 miliarde de euro în următorul exerciţiu bugetar...

Care va fi poziţia României şi, mai ales, cum va apăra doamna Prim Ministru poziţia şi iniţiativele de până acum ale Guvernului României? Grea misiune în contextul în care este percepută acum ţara noastră. Aici este cea mai mare problemă, una structurală şi cu rădăcini adânci.

Am lăsat, cu profundă inconştienţă, ca în cazul României, de la Revoluţie încoace, să se succeadă etichete profund negative: de la ţara minerilor violenţi, am trecut la ţara tragediei orfelinatelor, am devenit apoi zona de provenienţă a invaziei populaţiei rrome, apoi, mai nou, a corupţiei generalizate, haosului instituţional şi legislativ. Imagini care au avut, au şi vor avea consecinţe adânci, ca tot atâtea răni deschise şi infectate, peste care ai noştri în primul rând se străduiesc cu osârdie să le adâncească şi să le supra-infecteze.

Şi atunci ce este de făcut? Singura soluţie să fie doar un firman de la Noua Înaltă Poartă, eventual însoţită de trimisul care să suguşe pe vinovaţi cu brâul de mătase? Sau mesajul doamnei Prim Ministru va fi că România a înţeles gravitatea situaţiei şi, în consecinţă, va promite că, în fine, politicienii noştri se vor putea aduna la o masă a dialogului şi vor genera o ieşire din criză? Oprind astfel un drum care, altfel, nu va face decât să implice o continuare a unei poziţii de tip confruntaţional care, pe fond, nu este dorită de nimeni decât de neprietenii României?

Se aude deja la Bruxelles un asemenea mesaj de liniştire a jocurilor. Să vedem dacă aşa va fi şi, mai ales, dacă actorii interni îl vor susţine.

E foarte important cu ce mesaj ne ducem la Bruxelles pentru că nimeni, absolut nimeni nu vrea o continuare în forţă a ca ceea ce se desenează acum drept curs de coliziune. De fapt, nu există niciun curs de coliziune, există doar o lipsă de comunicare amplificată de ieşirile nervoase ale unor politicieni în goană disperată de legitimitate. România trebuie să arate că are puterea de a-şi controla jocurile interne, îndestul de matură fiind pentru a-şi întări sistemele şi instituţiile. Despre asta e vorba. Sau, mai precis, despre asta ar trebui să fie vorba şi nu despre introducerea şi întreţinerea unor isterii politicianiste pentru care ar urma să nu plătească politicienii respectivi, ci noi toţi. 

Iar „carnetul nostru de bal“ ar trebui să conţină deja un asemenea acord politic ce trebuie adus acum la Bruxelles în discuţia despre buget care, pe fond, implică viziunea comună asupra viitorului UE căci, cum spunea Jean Claude Juncker, „bugetele nu sunt doar documente contabile: este vorba de priorităţi şi ambiţii. Deci, mai întâi, să discutăm despre Europa pe care ne-o dorim“. Şi vom vedea dacă, în această săptămână, ai noştri vor şti să spună convingător ceea ce vrem şi, în consecinţă, să dea garanţiile necesare.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite