Un răspuns ezitant din partea Occidentului riscă să-l încurajeze pe Putin să atace Ucraina

Criza din Ucraina e pe punctul de a bulversa situaţia internaţională şi pune în evidenţă slăbiciunea politică a Uniunii Europene şi revenirea Statelor Unite pe scena europeană pentru a contrabalansa greuteatea geostrategică a Rusiei în această zonă, sunt de părere analiştii internaţionali.

Anexând rapid Crimeea, Putin a surprins Occidentul, spune Thomas Gomart , de la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale. „Uniunea Europeană a impus sancţiuni împotriva oficialilor ruşi şi ucraineni pro- ruşi, dar efectele lor nu se ridică la nivelor provocărilor ruseşti“, consideră Gomart .

UE este o victimă a interdependenţei economice şi energetice faţă de Rusia . Mai mult de un sfert din importurile sale de gaze vin din Rusia . Multe companii europene mari, au investit masiv în Rusia, iar capitalul rusesc contribuie în mare măsură la prosperitatea City-ului londonez. Astăzi, Europa plăteşte preţul acestei politici a comodităţii faţă de Moscova . UE a promis că îşi va diversifica aprovizionarea cu energie, dar nu a întreprins măsuri concrete în acest sens. „Acum, problema majoră a europenilor este cum să pedepsească în mod eficient Rusia, fără a submina o economie încă în convalescenţă . Va fi dificil , va fi nevoie de timp şi va costa bani“", spune Xavier Follebouckt de la  Universitatea Catolică din Louvain ( UCL ) .

Statele Unite revin în prima linie

Statele Unite s-au trezit chemate în prima linie de ţările din fostul spaţiu sovietic pentru a le asigura securitatea ameninţată de Rusia . Washington-ul , care începuse în ultimii ani să nu se mai implice pe continentul european, orientându-se în zona Asia- Pacific , au fost nevoite să-şi schimbe optica. Trezindu-se cu zeci de mii de soldaţi care fac manevre militare în coastele lor, state baltice şi cele din Europa Centrală şi de Est au transmis semnale de alarmă concrete Washington-ului. Vice -preşedintele Joe Biden s-a deplasat de urgenţă într-un turneu în ţările din zonă, iar înaintea lui au fost trimise nave şi avioane de luptă.  Stephen Mull , ambasadorul american la Varşovia a anunţat că Statele Unite pregătesc manevre militare în Polonia, la care ar putea participa pe lângă trupe americane şi poloneze, şi soldaţi din România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi din statele baltice. „ Statele Unite revin în prima linie a frontului ", a declarat Bertrand Badie , expert în relaţii internaţionale la Sciences Po. El crede că preşedintele american Barack Obama a ales să anunţe noi sancţiuni împotriva Rusiei înaintea summit-ului UE de joi, pentru a fi sigur că europenii se vor simţi obligaţi să facă la fel.

Care mai este rolul NATO

Din cauza refuzului Occidentului de a riposta militar la agresiunea Rusiei, rămâne neclar ce înseamnă hotărarea Alianţei în exercitarea securităţii colective pentru Ucraina şi alte ţări încă nemembre NATO în cazul în care preşedintele Vladimir Putin va încerca să extindă influenţa Moscovei în alte zone ale fostului bloc sovietic, scrie „The New York Times“. Expertul Ian Bond de la Centrul pentru Reforma Europei din Londra, spune că „Putin tocmai i-a dat Alianţei Nord-Atlantice ceva de făcut, dar întrebarea e dacă NATO va încerca să facă ceva“. Acum este extrem de important să previi alte mişcări ale Moscovei, spune Ian Bond, care se întreabă totuşi ce va face NATO dacă trupele ruse intră în sudul Ucrainei. Alianţa a fost făcută pentru a-i păstra pe americani în zonă, pentru a calma Germania şi a-i ţine pe sovietici departe. Acum, când liderul de la Kremlin a invadat un alt stat sub pretextul că Rusia are dreptul să-i apere pe ruşi oriunde sunt ei, Statele Unite vor fi sub o presiune tot mai mare pentru desfăşurarea de trupe în Europa, în ciuda faptului că se află în plin proces de pivotare strategică spre Asia. Ian Bond spune că declaraţii precum cea ministrului britanic de Externe şi chiar ale preşedintelui american Barack Obama că nu se are în vedere o opţiune militară a NATO împotriva trupelor ruse chiar dacă invadează estul Ucrainei, sunt o greşeală. „Există riscul ca Putin, după ce ascultă astfel de declaraţii, să fie încurajat şi să creadă că ocuparea estului Ucrainei va primi acelaşi răspuns din partea Vestului ca atunci când a invadat Osetia de Sud şi Abhazia, adică doar câteva săptămâni de sancţiuni anemice“.

Criza, departe de a se încheia

„ Nu suntem la sfârşitul crizei", prezice Xavier Follebouckt  . Potrivit acestuia, Putin nu va renunţa la visul său de a construi o Uniune Eurasiatică.. Liderul rus nu a făcut nici un secret din faptul că el crede că prăbuşirea URSS a fost „ cel mai mare dezastru politic al secolului trecut . "
Au fost deja încheiate acorduri vamale între Rusia , Belarus , Kazahstan şi Armenia . Dar  fără Ucraina , totul e apă de ploaie. Fără Ucraina , Rusia se simte slăbită“, subliniază Follebouckt . Solicitate să se alăture în Uniunea Euroasitică au fost şi, Georgia - al cărui teritoriu este parţial ocupat de trupele ruse din 2008 - şi Moldova , dar cele două state au  preferat să parafeze un acord de asociere cu UE .

Vladimir Putin ţine la proiectul său, chiar dacă Rusia, primul producător mondial de ţiţei şi al doilea la gaze naturale, se confruntă cu grave probleme demografice şi cu o economie  fragilă, dependentă de exportul de resurse naturale. Pentru liderul de la Kremlin începe izolarea politică din partea Occidentului. Până şi China , care face din apărarea integrităţii teritoriale alfa şi omega politicii sale externe , s-a abţinut de la vot în Consiliul de Securitate al ONU şi a considerat ilegal referendumul din Crimeea. Este un semn de izolarea pentru ruşi, consideră Gomart . Dar, relaţia Rusia- China este mult mai complexă.
„Răceala“ în curs care se instalează între Occident şi Rusia , membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, afectează şi rezolvarea unor dosare internaţionale.. Fără Moscova , nici o soluţionare a crizei siriene nu este posibilă , problema iraniană şi nord-coreană rămâne blocată , consideră Badie .