Corespondenţă de la Vilnius: Mai poate fi Ucraina întoarsă din drumul spre est? Problema imigranţilor români şi bulgari va fi discutată

La Kiev, jandarmii mobilizaţi la protestele pro-europene poartă panglici în care steagul ucrainean se împleteşte cu cel comunitar. FOTO Reuters

După situaţia Ucrainei, următoarea problemă care se va discuta la Summitul de la Vilnius - deşi nu apare pe agendă - este cea a imigranţilor. Franţa şi Germania au anunţat că adoptă aceeaşi poziţie lansată de Marea Britanie privind limitarea drepturilor pentru imigranţii din alte state membre UE, principalii vizaţi fiind românii şi bulgarii. MAE român anunţă că Executivul UE „a arătat că nu va ezita sa declanşeze proceduri de infringement”.

Liderii europeni aflaţi la Vilnius pentru a participa la Summitul Parteneriatului Estic se vor reuni la ora 19.00 în Consiliu pentru a-şi stabili poziţia comună faţă de situaţia Ucrainei, „pentru a ne asigura că vineri vom vorbi aceeaşi limbă”, după cum a precizat preşedintele Traian Băsescu la plecarea din Bucureşti. Probabilitatea ca Ucraina să semneze însă acordul de asociere şi comerţ liber cu UE sunt minime, după ce Kievul a anunţat săptămâna trecută că renunţă la aceste eforturi pentru a proteja „interesele naţionale ale ţării”. 

Soarta Summitului de la Vilnius şi, în fond, a proiectului Parteneriatul Estic demarat de Uniunea Europeană în 2009, depinde în acest moment numai de decizia finală a Ucrainei privind semnarea acordului de asociere şi liber schimb cu blocul comunitar. Şefii de stat prezenţi la Vilnius se reunesc în această seară pentru a discuta situaţia Kievului şi pentru a finaliza textul declaraţiei comune care va fi eliberată la încheierea summitului. 

Reuniunea în Consiliu European a fost decisă după ce în presa internaţională au apărut informaţii proivind adoptarea unei poziţii extrem de dure faţă de statele ex-sovietice din Parteneriatul Estic. Mai exact, unul dintre drafturile acestei declaraţii comune nu conţinea nicio referire la un articol de tratat care stipulează că „orice ţară europeană poate accede la calitatea de candidat pentru aderare dacă respectă principiile fundamentale ale UE”. 

În schimb, draftul respectiv stipula că „ţările participante la Summitul de la Vilnius îşi reafirmă recunoaşterea faţă de aspiraţiile europene şi faţă de alegerile europene ale unor parteneri şi faţă de angajamentul acestora de a construi democraţii profunde şi sustenabile”. 

Poziţia României: UE să permită Ucrainei să semneze acordul de asociere şi fără eliberarea lui Timoşenko

În acelaşi ton au fost şi declaraţiile făcute de preşedintele Băsescu la plecarea din Bucureşti. Acesta a subliniat faptul că România va sprijini eliminarea oricărei alte condiţii impuse de Bruxelles Ucrainei, „plecând de la premisa că toate condiţiile tehnice sunt îndeplinite şi având în vedere că însăşi Iulia Timoşenko a cerut UE să renunţe la condiţia privind eliberarea sau transportarea ei în Germania”, a spus Băsescu cu câteva minute înainte de a decola spre Vilnius. 

Berlinul şi Parisul se pare că împărtăşesc temerile britanicilor privind „valul” de români şi bulgari care vor circula spre vest de la 1 ianuarie 2014, odată cu ridicarea dispoziţiilor tranzitorii pentru cele două state. 

Astfel, Germania a anunţat pe rând că sprijină adoptarea unor măsuri pentru pedepsirea celor care profită de sistemele de ajutoare sociale din aceste ţări şi pentru a descuraja potenţialii imigranţi. În acelaşi timp, Franţa a anunţat înăsprirea controalelor care-i vizează pe muncitorii din alte state. 

MAE: Comisia Europeană a arătat, în mod repetat, că nu va ezita sa declanşeze proceduri de infringement dacă principiul nediscriminării nu va fi respectat

„Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească cu cea mai mare atenţie eventualele iniţiative legislative britanice în acest domeniu. Am apreciat şi ţinem cont de toate confirmările primite din partea autorităţilor britanice că eventualele măsuri ce vor fi adoptate nu vor crea nici un fel de discriminare între cetăţenii români şi cetăţenii celorlalte state membre UE”, a precizat Brânduşa Petrescu, purtător de cuvânt al ministrului de Externe al României, în urma unei solicitări „Adevărul”. 

„Ministerul Afacerilor Externe menţine un dialog constant cu Comisia Europeană, care în calitate de „gardian al Tratatelor UE”, urmăreşte materializarea declaraţiilor politice din toate statele membre, inclusiv din Marea Britanie, în acte legislative. Comisia a arătat, în mod repetat, că nu va ezita sa declanşeze proceduri de infringement dacă principiul nediscriminării nu va fi respectat, inclusiv în ceea ce priveşte eventuale modificări ale reglementărilor privind accesul egal al cetăţenilor UE la servicii de securitate socială într-un stat membru”, a continuat aceasta. 

Citeşte şi:

După Republica Moldova, ţinta geopolitică a României va fi Ucraina şi Rusia

Începând cu 2009 România şi-a orientat toată forţa diplomaţiei pentru soluţionarea chestiunii Basarabiei, dar într-un context european. Renunţarea Ucrainei a dovedit, însă, că o politică locală poate ceda dacă nu se aplică măsuri globale. Preşedintele a înţeles acest mesaj, dar şi lipsa de interes a Uniunii Europene, şi şi-a propus schimbarea strategiei: tunurile diplomaţiei pentru Ucraina.

Expert rus: „Îngheţarea“ relaţiilor Ucrainei cu UE nu este benefică pentru Rusia. Va avea de pierdut Gazprom şi toată economia noastră“

În cazul unui refuz de asociere cu Uniunea Europeană, Ucraina ar putea obţine preferinţe economice substanţiale din partea Rusiei, pe care nu le-a avea până acum, susţine publicaţia rusă Trud. Economiştii ruşi susţin însă că pentru Rusia aceasta va însemna cheltuieli suplimentare şi pierderi economice enorme.

„Financial Times”: Parteneriatul Estic ar trebui regândit

Occidentul trebuie să găsească metode prin care să facă faţă presiunii Moscovei, potrivit unui editorial publicat pe site-ul cotidianului american „Financial Times”. După ce a renunţat la planurile de a pune Ucraina pe calea de aderare la NATO în 2008, sub presiunea Rusiei, Occidentul ar putea să-şi fi pierdut cea de-a doua şansă de a integrare a ţării de 46 de milioane de locuitori.

Nicu Popescu — „Rusia, UE, acelaşi santaj? UE foloseşte cuvinte, nu bastoane...“

Doar un copil şi-ar fi putut închipui că Rusia va lăsa Ucraina să-i scape printre degete. Totuşi, Bruxelles a făcut o serie de greşeli de apreciere, căzând mai ales în eroarea de a crede că războiul rece s-a sfârşit. Probabil nimeni nu ştie mai bine decât popoarele din Estul şi Centrul Europei că acest credo este naiv.

Preşedintele Poloniei: UE a subestimat capacităţile de „şantaj“ ale Rusiei asupra Ucrainei

Bruxelles-ul a subestimat capacităţile de "şantaj" ale Moscovei asupra Kievului, care au determinat Ucraina să suspende pregătirea Acordului de Asociere cu UE, a declarat miercuri preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, într-un interviu acordat cotidianului „Gazeta Wyborcza“.