The Economist: Moldova, captivă într-un joc geopolitic

Moldova încearcă acum să devină un loc unde expatriaţii vor să se întoarcă FOTO Shutterstock

În cursa dintre Rusia şi UE care va atinge apogeul la Summitul de la Vilnius din 28-29 noiembrie, Moldova este o miză mică. Adevăratul premiu este Ucraina, tară care oscilează între Est şi Vest şi de alegerea căreia depinde, insă, soarta Republicii Moldova, se arată într-o analiză publicată de „The Economist”.

Moldova este una dintre cele mai sărace ţări ale Europei. Are o populaţie de 3,6 milioane locuitori, iar jumătate din forţa de muncă de 1,4 milioane de oameni munceşte în străinătate, potrivit ministrului Economiei, Valeriu Lazăr. Ei mergeau de obicei în sudul Europei, dar odată cu prăbuşirea economiilor UE din sud, mulţi s-au reorientat spre locurile de muncă generate de organizarea Jocurilor Olimpice de la Soci, în Rusia. Veniturile pe care le aduc însumează cel puţin un sfert din PIB.

Moldova încearcă acum să devină un loc unde expatriaţii vor să se întoarcă. Pe 29 noiembrie, la Summitul de la Vilnius, dintre UE şi şase foste republici sovietice, ea va semna două mari acorduri de cooperare politică, reforme şi liber schimb. Comisia Europeană şi-a propus de asemenea să ridice vizele necesare cetăţenilor moldoveni în spaţiul Schengen. Toate acestea sunt o oportunitate uriaşă pentru Moldova. Iar Rusia face tot posibilul să o saboteze.

În cursa dintre Rusia şi UE, Moldova este o miză mică. Adevăratul premiu este Ucraina, care oscilează între est şi vest. Alegerea pe care o vor face oficialii de la Kiev va influenţa atât poziţia Chişinăului, cât şi soarta întregii Republici Moldova, spune analistul Igor Botan. Premierul Iurie Leancă spune că nu îşi doreşte ca ţara lui să fie „ostatica Ucrainei“. Iar până acum, pare că tocmai asta e.

Dacă Ucraina semnează acorduri similare cu UE, Moldova va avea o libertatea mai mare de acţiune. Dacă decide să se alăture Uniunii Vamale cu Rusia, spune Leancă, va fi „mult mai greu pentru noi să rezistăm presiunii“. Se pare că presiunea este Transnistria, zona în care sunt staţionaţi soldaţi ruşi. Conducerea Transnistriei vrea ca Rusia să o recunoască. Iar potrivit ministrului de Externe transnistrean, Nina Shtanski, guvernul ei de abia aşteaptă să adere la Uniunea Vamală. 75% din bugetul Transnistriei vine direct sau indirect de la ruşi.

Dacă Moldova şi Ucraina semnează la Vilnius, sarcina Moldovei va fi să îşi controleze aşteptările, spune un diplomat. Uneori se vorbeşte despre Vilnius de parcă ar fi un congres al Partidului Comunist Sovietic, „la sfârşitul căruia vom păşi împreună spre asfinţit“. Nu a fost o plimbarea prea fericită nici atunci şi nu va fi nici acum.

Citiţi mai multe despre mizele Summitului de la Vilnius

Summitul de la Vilnius: De ce se teme Rusia de Uniunea Europeană

Este o toamnă deosebit de activă pentru Europa de Est. În timp ce Uniunea Europeană pregăteşte pentru 28 şi 29 noiembrie un summit la Vilnius cu ţările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), Moscova încearcă prin toate mijloacele să deraieze relaţiile UE cu fiecare dintre aceste ţări pentru a le atrage în noul său proiect hegemonic, Uniunea Economică Euroasiatică.

Europa mai dă o şansă Ucrainei. Misiunea emisarilor UE, extinsă

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a arătat optimist şi a subliniat că o soluţie în ceea ce priveşte soarta Iuliei Timoşenko mai poate fi găsită. Tocmai din această cauză, emisarii europeni, Patt Cox şi Aleksandr Kwasniewki, se vor întoarce săptămâna viitoare la Kiev. Decizia Bruxelles-ului vine după ce cei doi oficiali au prezentat Parlamentului European un raport privind progresele Kievului în rezolvarea cazului Iuliei Timoşenko. Potrivit RIA Novosti, misiunea din partea Parlamentului European recomandă Kievului graţierea parţială a fostului premier. În opinia oficialilor europeni, aceasta este singura soluţie viabilă în cazul Timoşenko şi în ce priveşte rezolvarea problemei privind justiţia selectivă din Ucraina.

Preşedinţia UE: Acordul cu Ucraina ar putea fi amânat pe termen lung în cazul unui eşec

Acordul de asociere la Uniunea Europeana pe care ar urma sa il semneze Ucraina cu statele membre ar putea fi amanat pe o perioada de unul sau doi ani, daca la Summitul de la Vilnius, desfasurat saptamana viitoare, nu se va ajunge la un numitor comun cu autoritatile de la Kiev, a precizat marti presedintia lituaniana a Uniunii Europene, conform Agerpres.

Avertizarea a fost facuta de presedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a carei tara asigura in prezent sefia UE.