Succes românesc: Centrul European pentru Securitate Cibernetică, la Bucureşti

Centrul Cyber va gestiona peste 2 miliarde de euro alocate cercetării şi inovării digitale

O veste excelentă pentru România, de la Bruxelles: Bucureştiul va găzdui Centrul European pentru Securitate Cibernetică. Este un succes remarcabil al diplomaţiei noastre şi o recunoaştere a expertizei româneşti în acest domeniu esenţial. Importanţa siguranţei informatice este reliefată, acum, de atacurile cibernetice împotriva companiilor şi instituţiilor implicate în pregătirea vaccinării anti-Covid, precum Agenţia Europeană a Medicamentelor.

Echipa Iohannis – Aurescu – Odobescu aduce prima agenţie europeană cu sediul la Bucureşti. România va avea pe teritoriul său Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice. Au candidat şapte oraşe: Bruxelles, München, León, Vilnius, Luxemburg, Varşovia şi Bucureşti. În finală, au ajuns Bruxelles şi Bucureşti. A câştigat capitala noastră, cu 15 la 12 din voturile reprezentanţilor permanenţi la UE ai statelor membre. Pentru importanţa Centrului e relevant faptul că va gestiona peste două miliarde de euro, fonduri alocate din bugetele UE pentru cercetare şi inovare, respectiv pentru combaterea pandemiei, în condiţiile în care limitele rezilienţei europene în materie de securitate informatică se confruntă cu provocări fără precedent.

Într-o ţară deprinsă până la resemnare cu eşecurile, să învăţăm să ne bucurăm când reuşim performanţe de acest fel şi, mai ales, să ne intensificăm, cu mai mult curaj, eforturile de construcţie.

Decizia a fost luată tocmai în ziua unuia din cele mai periculoase atacuri informatice, care a vizat documentaţia confidenţială pentru evaluarea şi aprobarea vaccinului anti-coronavirus produs de Pfizer. O anchetă e în curs la sediul vizat, cel din Amsterdam, al Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA), mutată anul trecut de la Londra, din cauza Brexit. România a făcut, în timpul Guvernului Mihai Tudose, o încercare curajoasă de a obţine relocarea la Bucureşti a acestei importante agenţii (EMA). Candidatura de atunci, vizionară şi solid argumentată, mai ales cu privire la partea de bază, cea logistică, urmată de seriozitatea demonstrată de România în exercitarea primului mandat ce ne-a revenit ca ţară la Preşedinţia Consiliului UE au pregătit terenul succesului de acum. Succes care n-ar fi fost posibil fără recunoaşterea internaţională a excelenţei româneşti în domeniul informatic.

Par vorbe mari. Nu sunt. Într-o ţară deprinsă până la resemnare cu eşecurile, să învăţăm să ne bucurăm când reuşim performanţe de acest fel şi, mai ales, să ne intensificăm, cu mai mult curaj, eforturile de construcţie. Numai prin perseverenţă, seriozitate şi predictibilitate putem reuşi să ne câştigăm locul în familia europeană. Fenta şmecheră ţine doar pe Dâmboviţa şi înseamnă, de fapt, să-ţi furi singur căciula. Iată că există astfel de excepţii, care arată calea corectă, posibilă atunci când profesioniştii sunt la locul lor şi fac echipă: echipa naţională.