Roata s-a întors: Exodul creierelor are loc din Vest spre Est

FOTO SHUTTERSTOCK

Există o tendinţă a exodului creierelor din Europa de Vest spre Europa Centrală şi de Est, se arată într-un studiu al firmei de investiţii Nordic Capital în colaborare cu Centrul European pentru Antrepenoriat şi Reformă în materie de politici (ECEPR), care a urmărit distribuţia geografică a locurilor de muncă înalt calificate din domenii precum IT în Europa, potrivit Foreign Policy.

Impactul economic al pandemiei a fost vizibil în toate ţările Europene, dar, în adâncime, schimbări şi mai importante aveau loc - o orientare tot mai accentuată spre est a muncii din sectoarele înalt calificate şi specializate: tehnologic, al comunicaţiilor şi IT, servicii avansate şi profesii creative.

Raportul a măsurat procentul populaţiei a 31 de ţări europene şi 283 de regiuni angajate în aceste domenii.

Înainte de pandemie, aceste joburi specializate aveau o creştere constantă în Europa. Între 2013 şi 2019, în medie, 509.000 de noi locuri de muncă din aceste sectoare erau adăugate anual în ţările UE plus Regatul Unit, Elveţia, Norvegia şi Islanda. 

Totuşi, în 2020, numărul lor a scăzut pentru prima dată în cinci ani, cu aproape 167.000 - cu excepţia regiunii nordice unde, dimpotrivă, s-au creat, în ciuda pandemiei, alte 8.600 locuri de muncă pentru creiere.

În acelaşi timp, geografia muncii pentru creiere a început să se schimbe. În pofida faptului că cea mai mare concentrare a sa este în Elveţia, urmată de Suedia, Olanda, Luxemburg şi Danemarca, alte părţi ale Europei cunosc, de fapt, tendinţele importante de creştere.

Din 2014, Malta a avut o creştere de aproape 50%, în timp ce Slovacia, Ungaria, Polonia, Letonia, Portugalia şi Bulgaria au cunoscut o creştere de 30%. Estonia s-a apropiat şi ea de această cifră.

În prezent însă, ţările cu cel mai mai mare procentaj al populaţiei angajate în domenii specializate sunt Estonia şi Ungaria - acestea depăşind naţiuni mai înstărite precum Norvegia, Belgia, Austria şi Franţa.

Regiunea europeană cu cele mai multe joburi din sectoarele IT şi cele specializate de servicii este însă capitala Slovaciei, Bratislava -22% din populaţie lucrează în aceste domenii.

Împreună, regiuni cu creştere rapidă precum Bratislava, Praga, Budapesta, Varşovia şi Bucureşti însumează 923.000 de locuri de muncă pentru creiere - cam cât Londra.

Dintre ele, Bratislava, Praga şi Budapesta depăşesc Londra ca număr de astfel de locuri de muncă în raport cu numărul de locuitori. Varşovia şi Bucureşti sunt puţin sub Londra.

Parţial, tendinţa de creştere în ţările din Europa Centrală şi de Est se explică prin costurile mai mici cu munca şi proporţia mai mare a tinerilor care investesc în studii în aceste sectoare. Dar există un trend şi mai cuprinzător care combină lefurile mai mici cu taxe reduse şi un impuls economic al pieţei libere. Un exemplu în acest sens este Estonia care, la o populaţie de doar 1.3 milioane de locuitori, se află pe locul 10 la concentraţia de locuri de muncă pentru creiere.

La fel şi Malta, care a trecut de o economie relativ subdezvoltată la politici de piaţă liberă ce au transformat-o în centrul unor industrii precum pariurile online şi blockchain.

Strămutările din aceste ţări mici sunt aproape nesemnificative la nivel global, dar constituie schimbări ce modelează evoluţia viitoare a Europei. Iar asta în măsura în care ţări cu industrii avansate precum Franţa şi Belgia au tendinţe de scădere probabil din pricina taxelor mari şi sistemelor birocratice de reglementare ce nu permit înlocuirea vechilor sectoare cu cele creative. Spre deosebire de ele, regiunea nordică, care are de asemenea taxe mari, încurajează competiţia prin structuri ceva mai deschise.

La rândul lor, capitalele din ţările Europei Centrale şi de Est devin rotiţe tot mai importante din maşinăria inovaţiei în măsura în care aici fie se nasc noi afaceri , fie acestea sunt parte a unor parteneriate de succes.

În plus, tot mai multe companii nordice şi vest-europene îşi externalizează o parte a muncii lor în aceste ţări pentru a reduce costurile.

Decalajul antreprenorial între Europa şi SUA este încă mare -în 2020, SUA au ajuns la 614 miliardari, mare parte în sectoarele tehnologice, în timp ce China a ajuns la 389 (de la 324). Pe de altă parte, primele cinci economii europene - Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia şi Elveţia - au scăzut.

Cu toate astea, Europa are un viitor antreprenorial, iar el arată strălucitor pe măsură ce competiţia dintre ţările sale se ascute. Confruntate cu exodul creierelor spre est, Franţa şi Belgia vor trebui să atragă investiţii care vor crea industrii noi. Competiţia dintre state a fost dintotdeauna formula câştigătoare pentru Europa.