Preşedintele Cehiei, calul troian al Rusiei. Mizele alegerilor din 2018

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu aproape o săptămână în urmă, în data de 10 octombrie 2017, cu ocazia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), preşedintele ceh Milos Zeman a declarat că Occidentul ar trebui să recunoască anexarea Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, ceea ce ar conduce către evitarea unui război.

„În opinia mea, ar exista o compensaţie pentru Ucraina – şi sub formă financiară, sau cu petrol şi gaze. Dacă vom dori să luăm înapoi Crimeea şi s-o dăm Ucrainei, ar însemna război european”, afirma Zeman citat de Timpul.md

Zeman este cunoscut pentru discursul său pro-moscovit încă din momentul izbucnirii crizei ucrainene, atunci când nu a ezitat să se plaseze de partea Rusiei, fiind o voce constantă a acesteia în cadrul întrevederilor dintre liderii UE sau NATO.

Critic fervent al procesului migraţionist şi promotor al diplomaţiei economice, Zeman este privit de către unii jurnalişti sau analişti drept un cal troian al Rusiei în Occident.

Tot în cadrul APCE, conform radio.cz, preşedintele ceh a adăugat: „Vă rog să mă înţelegeţi foarte bine. Eu nu vorbesc despre justificarea sancţiunilor, eu vorbesc despre eficienţa lor. Chiar astăzi cotidianul german Die Welt a publicat un articol în care spunea că Uniunea Europeană pierde ca urmare a sancţiunilor impuse, cu atât mai mult cu cât acestea nu au un efect negativ pentru Rusia. Aceasta este o strategie în care ambele părţi pierd“.

Delegatul ucrainean la APCE, Alexei Goncearenko, a reacţionat dur la adresa preşedintelui ceh, făcând o paralelă între evenimentele din ţara sa şi agresiunile comise de către Hitler, părăsind apoi sala de şedinţe.

„Dacă se poate vinde Crimeea, poate preşedintele Republicii Cehe îi va vinde lui Putin Praga sau Karlovy Vary? Putin îi va da şi bani şi petrol!, a replicat mai târziu Goncearenko.

Reacţia sa nu a fost singulară, însăşi premierul ceh Bohuslav Sobotka, delimitându-se de poziţionarea lui Zeman, despre care a spus că „este în contradicţie puternică cu politica externă a ţării“.

Conexiunile lui Milos Zeman cu Rusia sunt destul de complexe, realizate inclusiv prin intermediul consilierilor săi, aşa cum este cazul omului de afaceri Martin Nejedly.

Nejedly este o persoană destul de cunoscută în Cehia, în 2015, presa de la Praga iscând un adevărat scandal după ce acesta a obţinut un paşaport diplomatic, deşi numai angajaţii MAE cehi şi anumiţi demnitari puteau beneficia de acest tip de paşaport.

Un an mai târziu, în decembrie 2016, The New York Times reda declaraţia fostului şef al serviciilor de informaţii externe al Cehiei, Karel Randak, care afirma:

„Din păcate în Republica Cehă, unii consilieri ai preşedintelui, sau prim-ministrului sunt dipuşi să coopereze cu Rusia. Nu spun că sunt agenţi ruşi, dar din păcate pentru unii oameni, banii sunt mai importanţi decât securitatea Republicii Cehe“.

Şi mai interesant este că Nejedly controla 40% din compania falimentară Lukoil Aviation Czech, care a fost sancţionată de către autorităţile de la Praga cu o amendă în valoare de aproximativ 1,4 milioane Euro ca urmare a unui lung proces privind utilizarea rezervelor de kerosen deţinute de către stat.

Imediat după ce verdictul final a fost dat, Zeman a oferit o declaraţie publică prin care a afirmat că Nejedly îşi poate menţine funcţia de consilier prezidenţial doar în cazul în care firma sa va plăti integral amenda primită, ceea ce nu a reprezentat un impediment, întrucât gigantul rusesc Lukoil a decis să plătească unilateral întreaga sumă, precum şi acoperirea datoriilor firmei unde Nejedly deţinea pachetul acţionar.

Banii au fost livraţi prin intermediul unei companii pe care Lukoil o deţinea în Olanda, la iniţiativa directă a lui Oleg Pashayev, vicepreşedintele Lukoil.

Motivele pentru care Milos Zeman nu s-a dezis de consilierul său, a cărei muncă nu este remunerată din fondurile guvernamentale, sunt uşor de înţeles, iar asta pentru că Martin Nejedly este totodată unul dintre principalii susţinători financiari ai campaniei electorale din 2013, atunci când Zeman a devenit preşedintele Cehiei, şi foarte probabil tot el i-a aranjat prezenţa lui Zeman în cadrul unui forum anti-occidental organizat de către Vladimir I. Yakunin, şeful Russian Railways, considerat un fost spion sovietic la ONU.

Deşi Cehia este o Republică Parlamentară, iar atribuţiile preşedintelui sunt reduse, popularitatea lui Zeman ar putea conduce către apariţia unei noi platforme politice în Cehia, cu atât mai mult cu cât o alianţă între acesta şi oligarhul ceh Andrej Babis nu este deloc improbabilă. În acest context, alegerile prezidenţiale din 2018 ar putea reprezenta un moment extrem de interesant privind raporturile politice interne precum şi orientarea pe plan extern a Cehiei.

Dacă Zeman a cerut fără succes în vara lui 2015 un referendum pentru „Czechxit“, succesul său politic din 2018 ar putea conduce către îndeplinirea acestui obiectiv, iar creşterea sentimentelor eurosceptice din Cehia ar putea crea o nouă criză în cadrul Uniunii Europene.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite