Rezoluţia cere invocarea art. 7, faza 1, europarlamentarii cerând în mod specific colegilor lor din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne să redacteze o rezoluţie formală pentru un vot în sesiune plenară. De asemenea, au cerut guvernului Ungariei să retragă legile care înăspresc regulile privind solicitanţii de azil şi organizaţiile non-guvernamentale şi să ajungă la un acord cu autorităţile americane, perminţând astfel Universităţii Central Europene să rămână la Budapesta ca o instituţie liberă. În final, se cere Comisiei Europene să monitorizeze cu stricteţe modul în care Guvernul Ungariei foloseşte fondurile europene.

Rezoluţia a fost votată cu 393 de voturi pentru, 221 împotrivă şi 64 de abţineri, fiind o continuare logică şi aşteptată ca un lucru firesc după ce, tot în Parlamentul European, fusese adoptată o Rezoluţie pe 25 octombrie 2016 considerată drept ultimul semnal de alarmă ce era adresat guvernului premierului Orban pentru foarte serioasele sale încălcări ale legislaţiei comunitare. Înainte de acest ultim pas de azi, în Parlamentul European s-a mai făcut o încercare de a se evita intrarea în zona sancţiunilor, prin convocarea unei dezbateri asupra situaţiei din Ungaria între şefii grupurilor parlamentare şi conducerea politică a Ungariei.

Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă acest articol 7 şi de ce el este considerat drept „opţiunea nucleară” care stă la îndemâna liderilor UE, iată prezentarea sa din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. E bine de citit cu mare atenţie deoarece nu este deloc, chiar absolut deloc imposibil ca o măsură similară să poată fi invocată şi în cazul Poloniei.:

TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ (VERSIUNE CONSOLIDATĂ)

TITLUL I

DISPOZIŢII COMUNE

Articolul 7

(ex-articolul 7 TUE)

(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

Obligaţiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv.

(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.

(5) Modalităţile de vot care, în înţelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European şi Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Ne aflăm acum în momentul în care este invocată prima fază a procedurilor. Faza a doua este cea în care Consiliul, pe baza unei propuneri făcute de un Stat membru sau de Comisia Europeană, decide că este într-adevăr vorba despre o încălcare a valorilor europene. Consiliul trebuie să decidă apoi în unanimitate şi Parlamentul European să-şi dea acordul. În fine, ar putea să urmeze faza a treia, cea în care sunt decise sancţiunile propriu-zise, cum ar fi suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului.

Să vedem cum va considera premierul Orban util să răspundă, mai ales că, exact în acest moment, susţine din plin o campanie anti-UE. Semnalul european este foarte puternic, să vedem ce valoare va avea în faţa unei retorici populiste, naţionalist agresive şi anti-europene.