EXCLUSIV Deciziile Consiliului European 17-18 decembrie 2015 – criza imigranţilor şi salvarea zonei Schengen

Aveţi posibilitatea de a avea acces, în premieră, la proiectul de concluzii ale Summitului care începe mâine la Bruxelles, document cu circulaţie limitată (ultima variantă, cea de ieri seară) trimis de Secretariatul General al Consiliului către delegaţiile Statelor Membre penmtru informarea şefilor de state sau de guverne participanţi la reuniune, în cazul nostru Dacian Cioloş, Prim-Ministrul României.

La capitolul Migraţie, cea mai importantă şi gravă afirmaţie este legată de recunoaşterea faptului că „implementarea de până acum a strategiei menite să controleze fluxurile migratorii fără precedent cu care se confruntă Europa...este insuficientă” şi că „pentru ca integritatea Spaţiului Schengen să fie salvgardată este indispensabil să se recapete controlul asupra frontierelor externe“.

Câteva dintre măsuri:

- un răspuns la problemele existente la frontierele externe Schengen, mai ales prin asigurarea unor controale sistematice de securitate folosind bazele de date relevante şi prevenirea fraudării documentelor de călătorie;

- un răspuns la deficienţele constatate în funcţionarea „hotspot”-urilor, inclusiv prin stabilirea capacităţilor necesare de primire... un acord rapid pe un calendar, astfel ca vitoarele asemenea „hotspot”-uri să devină operaţionale... plus asigurarea că FRONTEX şi EASO au experitiza şi echipamentul necesar;

- asigurarea unei identificări sistematice şi complete şi a amprentării, dar şi a măsurilor de a rezolva refuzul de înregistrare şi îndiguirea fluxurilor ilegale secundare;

- implementare deciziilor privind relocarea, dar şi prin includerea printre beneficiarii deciziilor existente a altor State membre aflate sub o mare presiune şi care au solicitat acest lucru

- luarea de măsuri concrete pentru asigurarea repatrierii persoanelor care nu sunt autorizate şă rămână în UE.

Deciziile Consiliului European 17-18 decembrie 2015

Foarte interesantă şi plină de consecinţe este repetarea remarcei că „trebuie să se continue implementarea schemei deja decisă de relocare a migranţilor“, ceea ce ar putea reprezenta o problemă în contextul în care mai multe ţări, inclusiv România, s-au declarat împotriva principiului obligativităţii pe care-l conţinea decizia iniţială, susţinută însă atât de Rezoluţia Parlamentului European, cât şi a unor succesive Consilii JAI, dar chiar şi Consiliului. Sigur că se aminteşte de faptul că va trebui să se lucreze în continuare la mecanismul de relocare „luând în considerare experienţa câştigată, dar şi lista ţărilor de origine sigure”. Dar nu se menţionează că, într-o formă sau alta, s-ar putea renunţa la principiul iniţial şi s-ar merge înspre o acceptare a ideii „primirii voluntare”. Se anunţă o examinare rapidă a propunerii Comisiei Europene din 15 decembrie privind instituirea unei „Gărzi europene de coastă şi de fronieră” (document pe care vi l-am prezentat în exclusivitate, integral, acum câteva zile), o reexaminare a Codului de frontieră Schengen, a unei „Scheme de admisie umanitară voluntară” şi a documentelor de călătorie necesare pentru repatrierea voluntară. Atenţie, „schema de admisie umanitară voluntară” nu se referă la mecanismul de relocare deja decis, ci priveşte o posibilă primire, pe bază voluntară, a refugiaţilor din Turcia şi Siria aşa cum a cerut deja Comisia Europeană într-o comunicare prezentată pe 15 decembrie.

În ceea ce priveşte Lupta împotriva terorismului, se specifică faptul că „vor fi folosite toate mijloacele de care dispunem, inclusiv o cooperare strânsă cu partenerii-cheie, precum SUA”.

În acest sens, priorităţile sunt în primul rând legate de întărirea şi coordonarea fluxului de informaţii, „asigurându-se introducerea sistematică de date în Sistemul de Informaţii Schengen II asupra luptătorilor străini, schimbul sistematic al cazierelor persoanelor legate de terorism şi criminalitatea gravă şi organizată, dar şi activitatea comună folosind capacităţile noului Centru de luptă anti-terorism al EUROPOL (v-am prezentat cu puţine zile în urmă proiectul respectiv n.n.)”.

În acelaşi context, este salutată decizia colegislatorilor (PE şi Consiliu) asupra noii Directive pentru folosire bazei de date a pasagerilor zborurilor în lupta pentru prevenirea, detectarea, investigarea şi urmărirea penală a autorilor actelor de terorism, reamnintind “angajamentul Statelor Membre de a aplica această reglementare şi pentru zborurile interne din UE dar şi la agenţiile de turism şi tour operatorii (sbln .n)”. Dar este foarte interesantă, mai ales în perspectiva viitoarelor acţiuni, decizia de a sprijini investigaţiile “prin obţinmerea dovezilor electronice, mai ales locaţia lor se află în străinătate...aceasta incluzând şi un angajament cu industria internet”.

Un alt capitol distinct priveşte Uniunea Economică şi monetară unde se cere un angajament pentru o acţiune rapidă în obţinerea unor progrese privind „o guvernanţă economică şi fiscală mai eficientă, creşterea competitivităţii, convergenţei şi sustenabilităţii...reprezentarea externă a zonei euro, pentru a reprezenta mai bine locul său în economia mondială...Uniunea Bancară, în scopul creşterii stabilităţii financiare în zona euro”.

În ceea ce priveşte Piaţa unică:

 „Consiliul reiterează importanţa pe care o acordă unei rezolvări cu succes a negocierilor TTIP, îndemnând ambele părţi să redubleze eforturile pentru încheierea unui acord ambiţios, comprehensiv şi în beneficiul mutual”.

În capitolul dedicat Uniunii Energetice, după ce este salutat acordul istoric realizat la Paris, se cere stabilirea unei foi de parcurs pentru viitoarele măsuri obligatorii de luat în vederea atingerii obiectivelor propuse şi, atenţie şi pentru noi în gândirile şi acordurile viitoare, este menţionată obligaţia ca „orice nouă infrastructură să trebuiască să fie în întregime în acorc du Third Energy Package, legislaţia aplicabilă din UE precum şi obiectivele Uniunii Energetice, aşa cum ar fi reducerea dependenţei energetice şi diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare”.

În fine, în ce priveşte Siria, Consiliul European afirmă că:

„UE se angajează să-şi continue angajamentul activ în cadrul Grupului internaţional de sprijin pentru Siria şi în Coaliţia Globală împotriva ISIS / Da’esh”.

Capitolul VI de discuţii, cel privind Mareîa Britanie şi răspunsul la condiţiile imperative adresate UE în vederea referendumului privind rămânerea acestei ţări în UE, nu se menţionează nimic, semn că negocierile sunt departe de a fi finalizate şi că poziţiile statele membre continuă să fie divergente. Vom vedea dacă, în afara unor eventuale observaţii diplomatice şi extrem de generale, în versiunea finală a documentului va fi inclus ceva mai precis. Foarte greu de crezut deoarece, dacă aşa ceva s-ar întămpla, ar fi echivalent cu un mesaj final privind un acord al poziţiilor europene în domeniu. Şi nimeni, în frunte cu David Cameron, nu doreşte acum să forţeze lucrurile chiar dacă, aşa cum spunea Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, „va fi vorba despre o discuţie în care nu vor exista subiecte tabu”. Dar, cum adăuga Angela Merkel, chiar dacă se doreşte un acord, există şi limite peste care nu se poate trece, mai ales atunbci când s-ar putea crea un precedent grav în ce priveşte aplicarea unitară a libertăţilor fundamentale în spaţiul UE.

Recomandările Consiliului European pentru Turcia